Euroregiunea Prut

19 Decembrie 2012 Euroregiunea de Integrare – Prut Ideea macroregiunilor de dezvoltare transfrontalieră nu este o noutate. Ele au un scop limitat de încurajare a cooperării pe niște arii restrânse regionale, pentru elaborarea și implementarea unor macropolitici interstatale capabile să asigure un nivel comparabil de dezvoltare între statele membre ale UE și statele candidate sau aspirante, în conformitate cu standardele europene. Actuala criză financiară care a dus la o „stare de oboseală” a Uniunii Europene în privința procesului de extindere a așa numitului grup Balcanii de Vest, pare să aibă un efect catastrofal asupra Basarabiei. Și asta, în pofida optimismului afișat de Chișinău. În contextul acestei „oboseli a extinderii” manifestată de Bruxelles, Rusia lui Putin începe să-și recupereze spațiul de influență pierdut în urma descompunerii URSS, iar urmările se observă deja prin apariția unor curente în societatea rusofilă de dincolo de Prut care face presiuni pentru părăsirea improbabilei direcții vestice pentru a îndrepta compasul spre uniunea euro-asiatică. Este deja foarte clar că procesul integrării țării în Uniunea Europeană devine, pe zi ce trece un obiectiv aproape imposibil de atins în pofida eforturilor și poziției declarate a României de a susține includerea Basarabiei în „pachetul Balcanii de Vest”. Să nu uităm că aceste țări (Pachetul Balcanii de Vest) beneficiază de fonduri ale Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IAP) care se acordă diferențiat în scopul ajungerii la un prag care să le permită să ajungă în situația de candidat pentru aderare. Totuși, odată cu tendințele de realizare a unei stabilități politice la București, acțiunile României pentru a determina UE să accepte includerea Basarabiei în grupul Balcanii de Vest pot căpăta consistență, chiar dacă Basarabia este extrem de departe de condițiile minime politice, sociale, economice, securitate pentru a putea spera la acest statut. Asistența pentru Preaderare este un program menit să ofere proiecte zonale cu specific național prin care să se realizeze o accelerare a reformelor și o coordonare a acțiunilor conform unui set comun de standarde. Din nefericire, metodologia de implementare și urmărire a derulării unor asemenea programe nu pare să fie pusă la punct și tocmai de aceea apare suspiciunea că eventuala aderarea a unor noi candidați neverificați ar putea aduce în cadrul UE, tări sub standardele unanim acceptate. În acest sens, nu-i de loc de mirare că în diverse cercuri europene se vehiculează ideea că Balcanii de Vest au nevoie de o noua strategie. Tocmai o astfel de nouă strategie, pe care o nujmesc „strategia sponsorizării„, ar putea fi propusă de România Consiliului Europei, prin implementarea și experimentarea unui program de sponsorizare a țărilor care candidează pentru integrarea europeană de către un stat membru UE, de preferință apropiat ca specific național. Scopul ar fi acela ca statele care sponsorizează să participe efectiv la derularea, coordonarea și monitorizare proiectelor și acțiunilor pentru integrarea treptată și pe capitole la standardele europene. În primul rând, țările-sponsor, ca membre UE reprezintă un model de referință al standardelor pe diverse ramuri de dezvoltare pentru țările sponsorizate. Apoi, prin monitorizarea și controlul fondurilor de dezvoltare de către țara-sponsor, se realizează o garanție suplimentară că destinația acestor fonduri nu este deturnată. O asemnea garanție poate duce la o atragere suplimentară a investitorilor privați. Pornind de la aceste minime considerații, opinia mea este că România și Basarabia, care au același specific național, pot realiza primul proiect-pilot „Euroregiunea de Integrare – Prut” pentru pregătirea procesului de preaderare care să se desfășoare prin aprobarea și suportul Comisiei Europene și, desigur după o discuție de principiu, cu avizul partenerilor de la Chișinău. Deci, este vorba de conceptul „Euroregiunii de INTEGRARE„, diferit de cel al „Macroregiunii de DEZVOLTARE” Printre măsurile care pot fi întreprinse, unele fiind deja în desfășurare, aș menționa câteva, dar lista poate fi extinsă, diversificată și detaliată de experții guvernamentali: –          integrarea sistemelor economice, energetice și de infrastructură –          introducerea, de către guvernul român, a unei legi speciale pentru declararea unor zone defavorizate în Basarabia, care să beneficieze de fonduri și măsuri similare zonelor defavorizate din România. S-ar putea solicita Comisiei Europene, în cadrul programului-pilot, suplimentări de fonduri. –          cu aprobarea Comisiei Europene, pot fi eliminate unele tarife vamale interne (adică între cele două “țări”) pentru a încuraja dezvoltarea economică și stabilizarea populației basarabene (limitarea emigrației) –          integrarea și reformarea standardelor sociale / de coeziune socială –          eliminarea sistemului de vize interne, rămânând în vigoare, acolo unde-i cazul, vizele pentru UE –          integrarea sistemului de învățământ Deși planul expus este superficial și minimal, ideea prezentată dorește să evidențieze avantajele unei asemenea Euroregiuni de Integrare a Prutului. În cazul specific al Basarabiei se va ajunge la o aliniere rapidă la standardele europene, se va realiza apropierea economică și socială, se va întări spiritul și conștiința națională și, practic, va reprezenta un pas fundamental al integrării românești cu ajutorul și aprobarea indirectă a Uniunii Europene.