MAE, incotro?

28 Iunie 2012 1. Lipsa de viziune Am sperat ca numirea unui intelectual in fruntea Externelor Romaniei, va aduce un suflu nou si o clarificare a strategiei diplomatiei romanesti, dupa balbaielile politicii noastre externe din ultimii ani. Dar, la fel ca si Andrei Plesu si profesorul Andrei Marga, lipsit de experienta diplomatica, in pofida pregatirii si experientei sale academice, calca pe aceeasi poteca stramta dintre copacii care-l impiedica sa aiba o viziune de perspectiva a rolului si pozitiei Romaniei in actuala configuratie mondiala. Pe durata a 8 ani, din perioada 2004 pana in prezent, s-au perindat, fiind schimbati sau permutati, 8 ministri de externe care mai de care mai inabil in conducerea diplomatica a Romaniei. Urmarea a constituit-o atat izolarea si lipsa de vizibilitate internationala a tarii, cat si lipsa de implicare in probleme care tin de vecinatatea imediata, cum ar fi problema Basarabiei, tratata cu o condamnabila nepasare de parca ar fi vorba de un stat african. Nici sub conducerea ministrului Andrei Marga, Externele romanesti nu par sa fi iesit din acest sablon. Pentru domnul ministru de externe, problema Basarabiei pare sa fie o mare necunoscuta, dupa cum o demonstreaza si inocenta sa constatare ca „Republica Moldova este o poveste de succes„. O fi o poveste, domnule ministru, dar nu un succes, atata timp cat dincolo de Prut sunt fluturate idei de integrare euro-asiatica, de respingere a ideilor pro-unioniste ale societatii civile romanesti, cand are loc un proces de depopulare printr-un exod masiv de populatiei si cand economia nu traieste decat din injectia de capital primit din emigratie. Din inocenta, din inconstienta sau din calcul politic, domnul Andrei Marga preia teza absurda “a regasirii comune a celor doua tari in Uniunea Europeana”, foarte convenabila din punctul de vedere politic al spalarii pe maini, dar nociva si inadmisibila din punct de vedere romanesc. Zilele acestea, la Luxemburg, Grupul pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova a fost prezidat de ministrul roman de externe, iar rezultatul a fost absolut fara consistenta, pe aceeasi linie a intalnirilor formale, neangajante, in care chiar si problema reglementarii  transnistrene a fost trecuta in revista cu extrema superficialitate. Si asta in timp ce Moscova, puternic sprijinita de Berlin si cu implicarea Bulgariei, face presiuni pentru federalizarea teritoriului de dincolo de Prut, cu toate implicatiile geo-politice care decurg dintr-un asemenea proces. Daca acest subiect de interes national, nu numai ca nu constituie o prioritate absoluta, dar este tabu pentru cel care conduce politica externa a natiunii, atunci sa ne mai miram ca Romania nu-si gaseste rolul si demnitatea pe care ar trebui sa o aiba un stat de marimea si importanta sa strategica? Nu este o simpla coincidenta faptul ca actiunile diplomatice ale Moscovei si Berlinului se accentueaza in directia federalizarii Basarabiei, tocmai in aceasta perioada in care se simte o lipsa de interes si de determinare a Romaniei pentru spatiul de dincolo de Prut si pentru romanii basarabeni, din cauza amatorismului care domina politica noastra externa. 2. Caracter de improvizatie si calcul politic meschin Inteleg ca actualul guvern Ponta este un guvern de „prim ajutor„, multi dintre cei chemati de urgenta „sa bandajeze bolnavul Romania” pana la tratatarea lui de catre „medici specialisti” de dupa alegeri, neputand fi numiti nici macar „felceri„. Intre PNL si PSD exista un protocolul politic privind acordarea PNL-ului la pachet a portofoliilor Apararii si Externelor fara sa se tina seama ca PNL-ul, cu exceptia domnului Teodor Melescanu, nu a stralucit in specialisti in domeniul politicii externe, ministrii propusi de acest partid, incepand cu Mihai Razvan Ungureanu dovedindu-se lipsiti de viziune si abilitate diplomatica. In actuala dinamica a relatiilor externe cu provocari din toate directiile, orice tempo pierdut nu mai poate fi recuperat cu usurinta. De aceea, pentru insanatosirea politicii externe a Romaniei, este nevoie de o schimbare radicala, mai ales la nivelul conducerii Externelor, prin inlocuirea persoanelor aduse, incepand cu 2004, din diverse interese oculte sau de partid, prin specialisti cu experienta si cu viziune. In general, guvernele Romaniei trebuie sa inceteze sa priveasca politica externa ca pe o Cenusareasa a activitatii lor, peticind Externele prin numirea unor persoane fara calificare, doar pentru a umple din punct de vedere politic un loc in Guvern. 3. Birocratia neangajanta, instrumentul de lucru in MAE Am sugerat, noului ministru de externe al Romaniei sa infiinteze un departament special pentru relatiile cu Basarabia, sa initieze o noua politica diplomatica in tandem cu Chisinaul pentru a face fata impreuna presiunilor Moscovei si Berlinului, sa inceapa o campanie externa activa si agresiva prin care sa fie atentionate cancelariile UE asupra interesului nedisimulat al Romaniei fata de populatia romaneasca – nu moldoveneasca – de dincolo de Prut. Am primit un raspuns fara nicio semnatura din partea Directiei Relatii Interinstitutionale, Politici si Informatii Publice din MAE, un raspuns birocratic, care nu atinge niciuna dintre problemele sugerate. Practic, este o spalare pe maini, in care se face o trecere in revista a „marilor succese” ale politicii Romaniei vis-a-vis de Basarabia. 4. Controlul alegerilor din strainatate Din cate se pare, „marea” problema a Ministerului de Externe este numai schimbarea personalului diplomatic din considerentul politic al asigurarii unor alegeri mai corecte la ambasade si consulate, nu pentru a schimba politica externa a Romaniei. Dar se doresc alegeri corecte in diaspora si o reprezentare corecta a romanilor de peste hotare, mai ales a celor din Basarabia? Raspunsul este categoric NU, atata timp cat apar si se dezvolta filiale in strainatate ale partidelor politice din arcul puterii. Odata cu prabusirea PDL-ului, PSD-ul, cu precadere, ii ia locul si „capusele politice” se inmultesc printre romanii din diaspora sau din Basarabia, contribuind la dezbinarea lor. Aceste filiale vor pregati campania electorala a diversilor politruci trimisi de la Bucuresti pentru a ocupa locurile de „reprezentanti ai diasporei„. De aceea, nici Legea Electorala nu se atinge de „dreptul” partidelor de a-si insusi ilegitim locurile parlamentare furate de la romanii de peste hotare. Primul ministru, domnul Victor Ponta se plangea zilele trecute ca filialele PDL din Belgia si Germania vor sa manifesteze impotriva domniei sale. Domnule Ponta, atata timp cat si partidul dumneavoastra incurajeaza aceasta practica a dezbinarii comunitatilor romanesti de peste hotare prin infiintarea de filiale politice (capuse politice), nu aveti dreptul sa va plangeti. Culegeti, ceeace semanati. Lipsa de legitimitate a parlamentarilor diasporei alesi pe criteriul apartenentei politice devine o problema majora tocmai prin lipsirea celor circa 4 milioane de romani basarabeni de dreptul lor natural si moral de a-si avea un numar confortabil de reprezentanti din randul lor, in Parlamentul Romaniei, pentru ca asfel sa poata sustine idealul national al Reintregirii tarii. Si atunci, nu se poate sa nu ne intrebam: „Oare, domnul ministru liberal de la Ministerul de Externe al Romaniei, nu cumva se detaseaza intentionat de problemele semnalate in relatiile cu Chisinaul, pentru a mentine o Romanie rupta in doua din interese politice?„ Nu cumva, este doar o meschina socoteala pentru satisfacerea clientelei politice si a asigurarii dominatiei in legislativul Romaniei, prin ignorarea drepturilor, cel putin morale, ale basarabenilor de a fi reprezentati in Parlamentul national? Nu stiu care este viziunea coalitiei USL in general si a guvernului Ponta in special, dar, indiferent daca aceasta perioada este considerata perioada de tranzitie, abandonarea, chiar temporara, a Basarabiei nu poate constitui o optiune nationala. De aceea, cred ca basarabenii care se simt parasiti de guvernul roman, au tot dreptul sa amendeze electoral o coalitie pe care nu o simt atasata idealurilor nationale.