Romania nu-i datoare

12 August 2012 Romania nu este datoare Ca o organizatie de state libere, independente si suverane asociate din dorinta de convietuire si cooperare pe baza valorilor comune, a principiilor democratiei liber consimtite si a respectului pentru valorile, istoria si traditiile nationale, Uniunea Europeana are obligatia de a respecta institutiile fiecarui stat in parte fara sa impuna vointa arbitrara a unor lideri ai sai numiti pe criterii politice, nu alesi prin vointa exprimata de popoarele Europei prin vot democratic. Romania, membru egal in drepturi cu celelate tari membre ale UE, are propriile institutii ale statului, care-si exercita puterile in modul descris de legea fundamentala a statului, Constitutia, iar forma suprema de reprezentare a poporului este Parlamentul tarii. Chiar daca aceste institutii intra uneori in conflict unele cu altele, in cele din urma instrumentele constitutionale de reglementare ale relatiilor institutionale isi demonstreaza capacitatea de corectie. Actele politice in concordanta cu vointa populara capata legitimitate prin votul majoritatii, in timp ce fortele care actioneaza impotriva vointei poporului devin ilegitime prin acelasi proces democratic al votului. De aceea, este extrem de grav cand domnul Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, , fara sa se informeze corect, fara sa consulte diversele parti aflate in conflict dicteaza solutii peste capul institutiilor statului roman, incearca sa impuna hotarari favorabile unilateral unei parti apropiata politic de partidul domniei sale, iar diversii comisari UE din acelasi curent politic ameninta cu masuri coercitive statul roman, asemeni altor comisari de trista amintire ai defunctei URSS. Daca presedintele Comisiei Europene considera ca in Romania deciziile institutiilor statului nu sunt constitutionale si deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nu sunt respectate, atunci nu ar fi decat o singura solutie, o Curte Constitutionala a Europei sa decida ce este constitutional si ce nu la nivelul UE. Desigur, in acest caz exista un mare impediment din punctul de vedere al principiilor democratice, UE nu are o Curte Constitutionala, deoarece nu are nici macar o Constitutie. Si atunci, cand domnul Barroso vorbeste de principiul respectarii constitutionalitatii unor decizii guvernamentale, nu poate fi exclusa intrebarea: „Pe ce fel de experienta si mai ales autoritate in materie se bazeaza atunci cand vorbeste de la nivelul unei organizatii suprastatale care nu-si bazeaza actiunile si deciziile pe prevederi constitutionale?” Care mai este credibilitatea sa ca factor de echilibru impartial intr-o Europa a natiunilor si statelor egale in drepturi, suverane si independente? Constient sau nu, prin asemenea pozitii agresive si dictatoriale, UE se indreapta pe drumul gresit pe care a pasit defuncta URSS. Poate, mult mai grava, decat atitudinea unor functionari superiori temporari ai UE, este atitudinea liderilor unor tari care, adoptand atitudini belicoase la adresa Romaniei, provoaca reactii de frustrare populara si implicit tensioneaza relatiile pe termen lung, nu numai dintre state, dar si dintre popoare. Doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei care isi aroga astazi dreptul si pretentia de a dicta desfasurarea vietii politice din Romania, trebuie sa-si aminteasca de rolul nefast pe care l-a avut Germania in destinul tragic al tarii noastre. Doamna cancelar uita, poate, ca tara sa a decis prin Diktatul de la Viena ca Romania sa cedeze Ungariei hortyste o parte din Transilvania. Uita, probabil, ca Germania a incheiat cu URSS odiosul tratat dintre Hitler si Stalin prin care s-a dat mana libera armatei bolsevice sa ocupe Bucovina de Nord si Basarabia, inclusiv Tinutul Hertei si sa comita un genocid in care peste 1 milion de romani au fost exterminati. Si uita, probabil, ca tot Germania a impus guvernului Antonescu ca prin Pacea de la Craiova sa fie cedat Cadrilaterul la „masa verde”. Da,  Germania a stat la baza sfartecarii Romaniei, ale carei consecinte suntem nevoiti sa le induram astazi ca romani, dar si ca europeni aflati in apropierea unei zone de intensa instabilitatea etnica si politica. Iar, astazi, ca o incoronare a activitatii neprietenoase a guvernului sau fata de poporul roman, cancelarul german incearca sa reediteze un nou tratat gen Ribbentrop-Molotov prin sustinerea Rusiei in politica sa de redesenare si administrare a teritoriului Republicii Moldova de astazi, parte ciopartita a teritoriului Basarabiei care a apartinut Romaniei. Doamna Angela Merkel, ar trebui sa-si reaminteasca faptul ca este cancelar al Germaniei nu al Romaniei si nici al teritoriilor care desi au apartinut Romaniei sunt astazi instrainate din cauza Germaniei. In consecinta, domnia sa nu are absolut niciun drept sa decida, inca odata, politica interna romaneasca in locul institutiilor statului roman, dar, desigur, este binevenita sa discute cu autoritatile Romaniei, de pe pozitii de egalitate, problemele care pot afecta relatiile dintre Romania si Germania, precum si solutii reparatorii pe care Germania le datoreaza romanilor pentru ameliorarea situatiei si lichidarea urmarilor din zonele in care interesul Romaniei este major in pofida accidentului istoric la care tara domniei sale a avut o contributie decisiva. Romanii asteapta de peste 65 de ani ca, cel putin, Germania sa-si recunoasca greselile fata de Romania si sa-si ceara scuze, chiar simbolice, fata de poporul roman. Va avea oare cancelarul Germaniei demnitatea si curajul sa o faca? De aceea, fata de ingerintele fortelor politice externe nu poate exista decat o singura pozitie pe care diplomatia romaneasca trebuie s-o exprime clar si ferm : Romania nu are nicio datorie morala fata de nimeni.