Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 60.582 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    iulie 2019
    L M M J V S D
    « iun.    
    1234567
    891011121314
    15161718192021
    22232425262728
    293031  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

  • Reclame

Mitingul dezbinării

10 August 2018

Mitingul dezbinării

Folosirea termenului ”mitingul diasporei” este încă o încercare de dezbinare a românilor. Deja am văzut că unii confundă noțiunea de ”cetățean” român – care are toate drepturile constituționale consfințite prin Art. 16 – cu aceea de ”plătitor de taxe”.

Oare câți din cei care în Piața Victoriei care provoacă violențe, sunt din diasporă și câți sunt ”români neaoși plătitori de taxe”? Întreb, deoarece până ieri 9 August, zeci de auto-denumite organizații de tip #rezist din toate orașele și suburbiile patriei și-au anunțat participarea și organizarea de grupuri pentru deplasarea la București, iar majoritatea protestatarilor care dau interviuri sunt din București sau de prin țară.
Pe de altă parte, sunt convins că 90% din cei care vin, mai ales din Europa, sunt doar cetățeni români, deoarece nu-mi închipui că un Ionel sau un Costel dintr-un biet sat românesc, duși să muncească TEMPORAR pentru niște parale în plus ca să-și facă o casă pe ulița satului natal, și-au luat cetățenia altui stat în care stau o perioadă după care se mută în alt stat, funcție de ofertele de muncă.

Părerea exprimată de unii că atragerea acasă a românilor din diasporă ar însemna o discriminare din partea statului român la adresa românilor din țară, singurii care ar plăti taxe, este o dovadă grăitoare a propagandei dezbinatoare anti-românești, ca și cea a ”mitingului diasporei”.
Atâta timp cât în economia românească sunt aduși sute, mii de vietnamezi, nigerieni, indieni, etc ca să suplinească lipsa forței de muncă, inclusiv din ramura construcțiilor, oare nu este normal să fie încurajată revenirea acasă a românilor plecați? Mai ales că străinii atrași la muncă în România, stat din UE, trebuie să fie plătiți la nivelul salariului mediu, conform reglementărilor UE.

Acum legat de taxe, apare altă problemă. Taxele se plătesc pentru venitul realizat în țară, nu pentru rezidența în țară. Sunt ”boschetari”, în America se numesc ”homeless”, care consumă ajutoare sociale, dar nu plătesc taxe. Sunt și sate întregi de țigani, cetățeni români cu domiciliul stabil în România, care primesc ajutoare sociale pentru ”nemunca” depusă, din simplul motiv că statul nu poate lăsa niște cetățeni români domiciliați în România să moară de foame sau să-și procure pe căi ilegale diverse surse de venit.
Sigur, sunt și pensionari care nu plătesc, deoarece venitul este sub limită.
În rest toți plătesc taxe, inclusiv cei stabiliți în străinătate care au dreptul la pensii pentru munca efectuată în România sau care au afaceri, sau chiar proprietăți. Iar unii care au proprietăți pe care le închiriază, plătesc taxe suplimentare pentru venitul obținut din închiriere. În plus, nelocuind în România, nu consumă ajutoare sau servicii sociale, etc.
Aceștia sunt producători de venituri la bugetul statului, nu consumatori.

Și da, sunt miliarde de euro/dolari pompați de diasporă în țară, sume care întră în bănci și care sunt învestiți de bănci.
Banii din bănci sunt lichidități care ajută economia să aibă fonduri pentru dezvoltare. Fără lichidități bancare economia nu se poate dezvolta.

Cât despre protestul ca idee, acesta devine necesar când nemulțumirile sunt ignorate de aleșii parlamentari, obligați să ia în considerare sugestiile sau sesizările celor care i-au trimis în parlament.
Dialogul cu cetățenii este primul pas al democrației, într-un stat de drept.
Dar cum ”aleșii” din întreg spectrul politic, sunt atât de aroganți încât uită de această obligație primară a dialogului cu cetățeanul pe care o au, considerând în schimb că principala lor obligație este apărarea intereselor de clan politic, atunci nu-i de mirare că apare starea de nemulțumire care se transformă în proteste stradale.

Oare au exista încercări de dialog ale diasporei cu factorii politici decidenți? O, da, numai CMR a avut nenumărate încercări, proiecte propuse, ințiative legislative, implicări în dezvoltarea de relații cu parteneri politici, diplomatici sau economici externi. Dar de la niciun nivel prezidențial, parlamentar sau guvernamental nu s-a primit vreun răspuns.

Dar, în niciun caz, protestul din 10 August nu este un protest al diasporei care nu se poate regăsi în violența provocată și mai ales în lipsa lui de conținut.

Lipsa de asumare din partea organizațiilor diasporei a mitingului și lipsa unui mesaj coerent care sunt înlocuite de prezența unor lideri politici pescuitori în ape tulburi, reprezintă dovada clară că așa zisul ”miting al diasporei” este doar o diversiune ordinară prin care se încearcă obținerea de capital politic.

Reclame
 
%d blogeri au apreciat asta: