Parlament Mixt

8 Noiembrie 2011 In Art. 9 din Legea Electorala o organizatie a minoritatii nationale, reprezentată în Consiliul Minoritatilor Nationale, este tratata ca partid odata ajunsa in parlament. (6) În sensul prezentului titlu, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzute la alin. (1) – (3), le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice în procesul electoral. De aici apare si confuzia referitoare la UDMR, care nu este partid etnic, cum se vehiculeaza, ci o organizatie umbrela a comunitatii maghiare, asa cum se defineste in Art. 10 din statutul sau: Art. 10. Uniunea este asocierea comunitatii nationale maghiare din Romania, constituita in vederea apararii, reprezentarii publice si coordonarii intereselor acestei comunitati, si care – in interesul apararii, pastrarii si dezvoltarii identitatii nationale, al realizarii egalitatii de sanse pe plan economico-social si al ramanerii pe pamantul natal – promoveaza autoorganizarea comunitatii, imbunatatirea conditiilor de trai materiale si spirituale, desfasurandu-si activitatea sub semnul democratiei si pluralismului. Daca UDMR ar fi fost partid, atunci, prin principiile si scopurile statutului ar fi fost un partid etnic, si déjà lucrurile devin mai complicate, interzicerea infiintarii sau a functionarii lor putand fi justificata relativ usor. Partidele, prin definitie, trebuie sa reprezinte interesele generale ale poporului roman,  desigur cu diferentele ideologice inerente privind metodele de dezvoltare sociala sau economica. Dar, un partid etnic, se situeaza automat in afara dezideratului „intereselor generale„, deoarece, prin insasi scopul sau, un asemenea partid exista si actioneaza pentru satisfacerea „interesele particulare” ale unui segment redus al populatiei. Dar, cum UDMR a avut intelepciunea de a se inregistra ca “organizatie umbrela” a comunitatii maghiare din Romania, nu se poate pune in discutie interzicerea sa, care pe langa scanadalul international la nivel UE, ar putea conduce “in contrapartida” la masuri similare din aprtea altor tari (Ungaria, de exemplu) impotriva minoritatii romanesti. Daca intr-o tara se aplica INTERDICTII la nivelul societatii civile, asta inseamna suprimarea unor drepturi. In Romania exista inca mentalitatea ca „reglementarile” sa se faca prin interzicere, nu prin concurenta, prin competitie. Interzicerea unor drepturi pe baza de clase sau diverse alte categorii artificial create, caracterizeaza statele totalitare, iar mentalitatea interdictiei sau limitarii drepturilor pentru anumite grupuri este caracteristica unor societati care nu se pot desprinde de totalitarism. Discriminarea din Legea Electorala are loc prin lipsirea majoritatii nationale (romanesti) de aceleasi drepturi electorale cu ale minoritatilor nationale, respectiv dreptul oranizatiilor majoritatii de a deveni “competitor electoral”. Solutia este banal de simpla, si se realizeaza prin inlocuirea formularii restrictive si discriminatorii: „organizatii legal constituite ale cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale„, prin aceea generala: „organizatiile legal constituite ale cetatenilor romani din tara si din afara granitelor Romaniei„. Pentru a intelege efectul benefic al modificarii propuse, prezint mai jos doua scenarii care pot fi si complementare. Scenariul I De exemplu, romanii din regiunile in care sunt minoritari (Covasna, Sovata, Mures) isi formeaza o organizatie umbrela care sa devina „competitor electoral”. Cum credeti ca vor fi votati acestia, in intreaga tara? Vor obtine doar 5% dintre voturi? Sa presupunem si aceasta varianta minimala care le va permite sa devina chiar grup parlamentar. Care partid aflat in situatia de a-si adjudeca formarea guvernului la limita, va mai apela la UDMR daca va avea posibilitatea sa se alieze cu o organizatie parlamentara a societatii civile romanesti? In aceste conditii, nu-i nevoie ca existenta UDMR-ului sa fie interzisa (ar protesta UE, ar fi procese de rasunet, dar si costisitoare la CEDO), deoarece UDMR isi va pierde importanta ca organizatie etnica, prin pierderea pozitiilor din guvern si a influentei in Parlament. Scenariul II Romanii din Basarabia formeaza o organizatie pro-unionista. Cu numai 5% din voturi, un asemenea curent unionist ajunge in Parlamentul Romaniei si acest fapt va influenta perceptia si mentalitatea basarabenilor, realizandu-se premizele creeri unei mase critice pro-unioniste nationale. Mai mult, se realizeaza o tranzitie spre un Parlament largit, practic spre un Parlament “Reintregit”. In concluzie, propunerile pe care le supun atentiei sunt: Eliminarea actualelor interdictii si discriminari din Legea Electorala prin modificarea legii astfel ca oricare organizatie legal constituita a cetatenilor romani, din tara sau din afara granitelor Romaniei sa aiba dreptul de a deveni competitori electorali. Criteriile tehnice de incadrare in aceasta categorie (numar de membri sau de organizatii, de exemplu) vor fi stabilite de legiuitor. Interzicerea partidelor etnice, inclusiv regionale gen Partidul Moldovenilor, Aromanilor, etc, deoarece acestea nu actioneaza in interes general, ci actioneaza in interesul particular al unor grupuri, prin aceasta promovand scindarea poporului roman si deschizand poarta discriminarilor, inclusiv a tendintelor secesioniste. Propunerea are in vedere o transformare a PARLAMENTULUI POLITIC in care reprezentarea poporului se face prin intermediul unor partide conduse centralizat printr-o disciplina rigida, intr-un PARLAMENT MIXT, printr-o reprezentare mixta, atat politica cat si directa a societatii civile. Repartizarea locurilor intr-un Parlament Mixt nu poate fi 50% politic, 50% societate civila, deoarece orice program de guvernare este, in primul rand, un program politic de dezvoltare. Intr-un asemenea gen de parlament, componenta civila are un rol regulator. Proportia poate fi oricare, dar, probabil nu mai putin de 75% pentru componenta politica. Locurile componentei civile pot fi repartizate intr-o proportie care sa tina cont de reprezentarea Basarabiei (daca se accepta simbolistica unui „parlament reintregit”), a populatiei din tara, a celei din diaspora si a minoritatilor. De exemplu, dintr-un parlament avand 300 locuri, 75%, adica 225 locuri apartin partidelor si 75 locuri apartin societatii civile. Repartizarea locurilor societatii civile ar putea fi urmatoarea: 40% (30 locuri) – organizatii din tara 25% (19 locuri) – organizatii Basarabia+Ucraina 20% (15 locuri) – organizatii Diaspora 15% (11 locuri) – organizatii minoritati Fiind o noutate, ideea poate fi mai greu de digerat la prima vedere. In plus, procesul nu trebuie asteptat ca un miracol care poate avea loc peste noapte, dar fara discutie, unele influente favorabile se vor observa chiar intr-o prima legislatura.Cine va refuza o asemenea situatie? Nu numai UDMR-ul care va disparea ca forta de influenta majora parlamentara, dar mai ales guvernamentala, ci insasi partidele care vor intra in competitie directa cu societatea civila devenita componenta parlamentara. Iar o competitie cu aceasta, va determina indubitabil si o reformare a clasei politice.