Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 52,306 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Noiembrie 2017
    L M M M V S D
    « Oct    
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    27282930  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Constitutie – detalii

18 Ianuarie 2013

Modificari constitutionale

Avand in vedere ca in Romania este in curs de elaborare o noua Constitutie, ca membru al societatii civile ma alatur celor care doresc  sa-si aduca contributia prin idei si propuneri concrete in acest process de revizuire.
Printre acestea, subliniez cateva care pot constitui, si noutati, dar mai ales deziderate nationale, cum ar fi mostenirea spirituala si istorica, sau propunerea pentru deschiderea posibilitatilor de reunificare a tarii.

1. Despre mostenirea si continuitatea istorica a statului Roman (Art. 1)

Avand in vedere ca Legea suprema a unui stat, Constitutia trebuie sa redea radacinile spirituale precum si mostenirea istorica pentru definirea unicitatii sale distinctive, dar si a drepturilor international care decurg ca urmare a continuitatii sale istorice, propun decalarea paragrafelor (1) – (5) care vor deveni (2) – (6) si adaugarea paragrafului (1), la ART. 1.

 (1) Romania isi recunoaste radacinile spirituale si culturale  in traditia crestina si isi revendica continuitatea istorica ca mostenitoare de drept a statului national, unitar, modern si reintregit consfintit  prin Actul Unirii Basarabiei cu Romania citit si semnat in Sfatului Tarii la Chisinau pe 27 Martie 1918, prin Declaratia Unirii Bucovinei cu Romania aprobata de Congresul General al Bucovinei la Cernauti in 15/28 Noiembrie 1918 si prin Rezolutia Marii Adunari Nationale de la 1 Decembrie 1918.

Aceasta modificare devine esentiala pentru destinul natiunii romane, si constituie justificarea pentru orice act ulterior care poate duce la o revenire la un stat reintregit roman.

2. Despre suveranitate (Art. 1, Art. 148 si Art. 152)

In ART.  1 – Statul român este specificat in primul paragraf astfel: (1) România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

De asemeni, in Constitutie exista ART. 2 – Suveranitatea, care defineste „suveranitatea nationala„.
Cu toate acestea, in ART. 152 (1) se spune:  (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului român, forma republicanã de guvernãmânt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficialã nu pot forma obiectul revizuirii.
Paradoxal, din acest paragraf dispare atributul „suveran„, iata de ce consider ca este nevoie de aceasta modificarea esentiala:

 (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului român, forma republicanã de guvernãmânt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficialã nu pot forma obiectul revizuirii.

Probabil, ne aflam in fata unei omisiuni intentionate, deoarece in Titlul VI – Integrarea euroatlanticã, Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeanã, Par.(1) si Par. (2) atributul de „suveranitate” este eliminat:

 (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferãrii unor atributii cãtre institutiile comunitare, precum si al exercitãrii în comun cu celelalte state membre a competentelor prevãzute în aceste tratate, se face prin lege adoptatã în sedinta comunã a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de douã treimi din numãrul deputatilor si senatorilor.       

(2) Ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fatã de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

De aceea, cred ca intreg Art. 148 cu cele 5 paragrafe ar trebui eliminat, deoarece constituie o anulare a atributului de suveranitate a statului definit in Art. 1,  Par. (1) si Art. 2 – Suveranitatea.
Pe de alta parte, cu exceptia Germaniei, marea promotoare a federalismului european, in constitutiile celorlate state membre ale UE nu exista referiri la cedrea atributelor de suveranitate in favoarea UE.

3. Despre reintregire  (Art. 3)

In  ART 3 – Teritoriul se spune ca:  (1) Teritoriul României este inalienabil.
Desigur, este vorba de actualul teritoriu al Romaniei recunoscut international. Dar, Romania postbelica este mostenitoarea de drept a Regatului Romaniei cu drepturi si obligatii.
Vorbind de obligatiile platite dupa razboi de Romania, acestea au depasit cu mult impunerile aliatilor, cuprinzand si milioanele de vieti omenesti distruse prin genocidul postbelic comis impotriva populatiei romanesti, precum si datoria pe care Rusia o mai are de rambursat Romaniei prin faptul ca retine faradrept si fara justificare Tezaurul romanesc.
Iata de ce, consider ca este absolut necesara adaugarea unui paragraf special suplimentar, Par. (5), care este in spiritul si pe linia precedentului creat in Constitutia din 1949 (articolul 23) a Republicii Federale a Germaniei.

(5) In cazul in care unele teritorii cu majoritate romaneasca sau care au apartinut statului romanesc interbelic solicita aderarea la Romania, aceasta se poate face prin simpla adoptare a Constitutiei Romaniei.

Acest paragraf capata consistenta prin noile definiri din Art. 1, Par. (1) revizuit mai sus.

4. Despre discriminari electorale (Art. 62)

In ART. 62, Par. (2) este exprimata o clara discriminare pozitiva, in favoarea mioritatilor nationale, carora li se asigura in Parlament, locuri din oficiu, desi nu intrunesc conditiile de eligibilitate parlamentara:

 (2) Organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, care nu întrunesc în alegeri numãrul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în conditiile legii electorale. Cetãtenii unei minoritãti nationale pot fi reprezentati numai de o singurã organizatie.

Tocmai de aceea, pe de o parte, pentru a elimina aceasta discriminare pozitiva, iar pe de alta parte pentru a se asigura dreptul oricarei organizatii a societatii civile sa poata fi reprezentata in Parlament in conditiile egale de participare la procesul electoral as propune urmatoarele texte pentru Par. (2) si Par. (3):

      (2) Organizatiile societatii civile sau asociatiile acestor organizatii apartinand cetatenilor romani din tara sau din strainate au dreptul de a ocupa locuri de deputati sau senatori, in conditiile legii electorale.

(3) Numãrul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electoralã, în raport cu populatia tãrii si a cetatenilor romani din strainatate.

5. Despre separatia puterilor (Art. 16, Art. 71 si Art. 105)

In ART. 71, Par. (2) ne intalnim cu o evidenta incalcare a principiilor statului de drept, in care separatia puterilor statului este incalcata si care poate conduce, in ultima instanta la un conflict de interese.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

Prevederea acestui paragraf este intarita in ART. 105:

 (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibilã cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator.

Intr-adevar, constatam ca acest paragraf, permite ca un membru al Executivului (Guvern) sa fie in acelasi timp si membru al Legislativului (Parlamentului), ceeace reprezinta lipsa separatiei puterilor statului. Tocmai de aceea, este nevoie ca textele „cu exceptia celei de membru al Guvernului” si „cu exceptia celei de deputat sau de senator” sa fie eliminate din Art. 71 (2) si din Art. 105.
In paralel cu propunerile pentru modificarea Constitutiei, sunt necesare si modificari pentru Legea Electorala, cum ar fi cele legate de largirea drepturilor de reprezentare parlamentara la toate organizatiile societatii civile, nu numai la cele ale minoritatilor.
Oricum, pentru ca aportul societatii civile la imbunatatirea Constitutiei Romaniei, prin propuneri, cum sunt si acestea, este nevoie de un program etapizat si corelat de un colectiv din tara.
Printre pasii pe care-i consider utili, afara de un support substantial popular, ar fi:

  • inventarierea unor articole din Constitutie care par sa fie in contradictie cu realitatile si cu optiunilor populare
  • adunarea parerilor, sugestiilor si justificarilor intr-o baza de date
  • crearea unui colectiv de personalitati din lumea juridica, de preferinta specialisti in drept constitutional, cu rolul de a trece in revista propunerile, de a le selecta pe cele care pot constitui un subiect de analiza, de a le modifica si de a le da o forma juridica adecvata
  • implicarea mass-media
  • stabilirea unor potentiale contacte si grupuri politice parlamentare pentru sustinerea in Legislativ a acestor initiative.
Anunțuri

4 răspunsuri to “Constitutie – detalii”

  1. Anatol said

    Sunt binevenite propunerile D-ră.d-le Mircea, deşi destul de întârziate….Aşi dori să le văd ca proiecte de modificări ale Constituţiei României în agenda parlamentarilor de la Bucureşti.
    AnatolMarin din teritorii istorice româneşti aflate temporar (cam mult) în afara frontierelor actualei Românii (Basarabia,jud.Lăpuşna)

    Apreciază

  2. NICADOR TALPES said

    Stimate d-le Popescu,

    Am citit si foarte multe analize trebuiesc studiate,si merita aprobate.Ceea ce va rog eu este in legatura cu fondurile europene.Foarte multa lume nu cunoaste cum sa faca un proiect,si nu doar proiecte,ci si sa se informeze.Ca acum tara are nevoie de aceste proiecte pentru dezvoltarea ei,in acestea puteti include si regiunea ,,PRUT,, de dezvoltare pe cele doua maluri ale Prutului,adica regiuni Transfrontaliere,precum avem acum cu Ungaria si ea membra UE.Va rog sa postati despre acest lucru foarte important,ce tine de romanul interesat care vrea sa munceasca,si sa se dezvolte.Ferme,fabrici,sosele,canalizare,si asa mai departe.Sunt sigur ca dvs puteti sa fiti liderul indrumator al multor romani in sensul celor scrise mai sus si a succesului accesarii fondurilor UE,si spun acest lucru citind mai multe analize serioase pe care le-ati facut pentru Plenul Parlamentului.Legi,proiecte foarte utile.Acum cred ca e cazul si celor pentru fonduri europene,si cand spun ,,fonduri europene,,ma refer si la interesul legitim al romanului de rand,sa acceseze de la 1500 euro pentru a isi extinde gospodaria,pana la 40000 euro(masura 112,ferme),apoi putem vorbi si de proiecte mari de milioane euro,ce tin de Primarii,S.A.

    Adresa mea o gasiti aici:

    http://nicadortalpes.blogspot.ro/

    Cu multa Stima

    Apreciază

  3. NICADOR TALPES said

    Revin,foarte scurt,imi cer scuze ca tot intervin:

    Vreau sa mai spun o chestiune care ar interesa pe multa lume: Proiecte europene pentru ecologizarea raului Prut,ori pentru a construi poduri peste Prut dar si baraje.Ma refer mai ales la asa-zisul LAC,de fapt nu-i chiar lac ,,Stanca-Costesti,, din Judetul Botosani-si in Basarabia Edinet-Balti,zona asta.

    In zona aceasta este mereu inundatie.Primariile din Botosani,de fapte judetele Botosani si Vaslui sunt cele mai sarace din toata UE,nu doar din Romania,si primarii garantez ca sunt neinstruiti,sau posibil chiar nu cunosc carte aproape deloc.

    De exemplu in judetul Iasi,in localitatea Targu Frumos daca nu ma insel a revenit dupa 60 de ani un renumit medic din Roma(roman din Iasi),si a acumulat toata viata 2 milione euro.Ce a facut? contract cu primaria: EL PLATESTE ABSOLUT TOT,ca sa construiasca sosele la inalta calitate,pentru a ridica zona si comunitatea.

    Raspunsul primarului a fost dezarmant la interviu(nu vreau sa va descurajez,insa asta e realitatea): ,,mai bine ne dadea noua banii ca sa facem noi cu ei ce avem nevoie la Primarie,, (adica sa-i smangleasca cel mai probabil…..).Adica respectivul roman intors acasa a pus banii la firma de constructie ,asfalt,etc ca sa dea drumul la proiect DIN BANII LUI PERSONALI,din munca lui de chirurg la Roma.Nu-i mai retin numele medicului.

    Deci,ce vreau sa spun,ca alcoolismul din pacate inca face ravagii in zona asta dar si dincolo in Basarabia.Insa sperante sunt,atata vreme cat zona PRUT este un proiect national.

    Iar sper ca sunt si primari mai rasariti decat acela din Targu Frumos-judetul Iasi.

    E nevoie de vointa politica,limitarea coruptiei.Ca mafia nu o poti distruge decat treptat prin limitarea coruptiei.

    In privinta Basarabiei,fonduri europene s-au dat direct Guv FILAT,insa banii nu se prea regasesc in mare lucru.Soselele arata ca dupa razboi,nu mai insist.

    Insa societatea civila,si oamenii de buna-credinta din Basarabia(inclusiv domnul Anatol Marin,pe care-l simpatizez),trebuie sa stie sa faca proiecte,sa le acceseze,ONG Asociatii,societatea civila,primarii.

    De exemplu UE da bani europeni pentru reimpadurirea unor zone.Aici Romania ar trebui sa bage proiecte,ca au fost chelite toate padurile din Suceava,Harghita…..

    Apreciază

  4. […] Constitutie – detalii […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: