Discriminări Legislative

23 Iunie 2019 1. DISCRIMINĂRI ETNICE Actualele provocări internaționale ale Ungariei prin publicarea unor hărți revizioniste pentru a contesta Tratatul de la Trianon din 1920, au atras protestul României și Sloveniei. Aceste acțiuni ale guvernului de la Budapesta se coordonează și cu acțiuni similare ale grupării civice a majorității maghiare UDMR din Parlamentul României. Astfel, recenta poziție a UDMR față de provocările de la Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului prin care, printre altele, îndrăznește să declare că în România nu sunt respectate drepturile minorităților este nu numai perversă, dar reprezintă și un atac condamnabil la adresa statului roman. Este regretabil că partidele politice, că autoritățile statului, că însuși președintele României nu intervin pentru a denunța aceste atitudini continuie ale UDMR de subminare a României pe plan international. România, prin legislația sa, a dovedit că toate insinuările despre așa zisa discriminare a minorităților sunt tendențioase și false. Ce dovezi mai bune pot fi decât acelea că Președintele României provine din cadrul unei minorități entice, că în cadrul Constituției României se proclamă dreptul fiecărei minorități de a avea o reprezentare din oficiu în Parlamentul României sau că UDMR a făcut parte aproape continuu din Guvernele României, indiferent de culoarea politică. Dacă vorbim de discriminare etnică, atunci putem spune că tocmai majoritatea civică a populației majoritare române este discriminată în propria țară, prin lipsa drepturilor egale de reprezentare parlamentară. 2. TRANSILVANIA Astfel, populația din Transilvania este reprezentată la nivel civic doar de reprezentanții maghiarilor, fapt care conduce, în regiuni întregi, la o creștere a atitudinilor șovine și revizioniste, de care aminteam, la care se adaugă și lipsa de respect față de însemnele și autoritatea românească. Organizații ca Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș sunt ignorate, în timp ce pozițiile dure ale UDMR sunt acceptate în tranzacțiile politice parlamentare sau guvernamentale. Consiliul Mondial Român a propus și a trimis oficial atât Camerei Deputaților cât și Senatului un proiect de modificare simplă a Legii Electorale în așa fel încât această anomalie discriminatorie la adresa societății civice a majorității românești să fie îndreptată prin acordarea dreptului oricărei organizații civice sau asociații de organizații civice să poată fi ”competitori electorali”, nu numai organizațiile minorităților. Prin acest amendament, Legea Electorală se îmbogățește fără să anuleze dreptul minorităților de a-și avea reprezentanții lor parlamentari. 3. BASARABIA Dar nu numai românii din Transilvania sunt discriminați, ci și cei din Basarabia. Într-adevăr, situația celor cca. 1 milion de cetățeni români din Republica Moldova este, nu numai ignorată de autoritățile române, dar aceștia nu se bucură de absolut nicio reprezentare parlamentară. Și aici vorbim de o masa compactă de români a căror înstrăinare a fost dicatată printr-o împărțire a teritoriului României în urma unei invazii străine, acceptată și perpetuată prin înțelegeri fără participarea României. Față de acest segment important al națiunii române, există obligația a statului român să îi asigure o cotă de reprezentare în Parlamentul României proportională cu numărul cetățenilor români de dincolo de Prut, iar reprezentanții să fie aleși strict dintre cetățenii români din Basarabia. România trebuie să-i trateze cu înțelegere și respect pe concetățenii de dincolo de Prut Prin prezența unui grup compact de români basarabeni în Parlamentul de la București se va destrăma neîncrederea populației din Basarabia față de clasa politică și față de administrația României care, în momentul de față, îi tratează pe românii de dincolo de Prut ca pe o populație străină. Parlamentul României trebuie să devină cu adevărat un Parlament al tuturor cetățenilor români atât la nivel politic cât și civic. Consiliul Mondial Român va invita la Conferința sa din Septembrie, alte organizații interesate, partide politice și reprezentanți ai masmedia de pe amândouă malurile Prutului și din diaspora să participe la o dezbatere pe tema amendării Legii Electorale pentru a putea elabora un document coerent care să poată fi susținut în fața Parlamentului și altor instituții guvernamentale. A se vedea ”Amendament Electoral”