AUR – Turnesol politic

25 Iunie 2021 AUR – turnesol pentru politica din spațiul românesc = Considerații despre politica basarabeană = Atacurile concertate ale partidelor de la București și de la Chișinău împotriva AUR dovedesc adevărata lor poziție față de niște aspecte pe care trebuie, sau ar trebui, să le apere societatea românească aflată astăzi sub asediul forțelor interne și externe din Est și din Vest pentru lichidarea valorilor naționale, a limbii și a alterării istoriei, pentru slăbirea și, în cele din urmă, DIZOLVAREA națiunii române. Dacă analizăm profilul asumat de AUR, vedem că acesta se definește ca partid unionist, conservator-tradițional și național-patriotic și rațiunea sa de a exista de o parte și de alta a Prutului, este apărarea valorilor tradiționale și naționale, apărarea credinței și revenirea la statutul natural de țară și națiune reîntregită. 1. AUR – reprezentant politic legitim al unionismului Cele două partide surori, AUR de la București și AUR de la Chișinău își au amândoua rădăcinile în principiile Platformei Unioniste 2012. Această Mișcare Unionistă a organizat ample mișcări și acțiuni populare care au deșteptat spiritul unionist în întreaga societate românească din țară, din Basarabia, din diaspora. Tot datorită acestei Mișcări Unioniste au fost initiate și dezvoltate înfrățiri ale localităților din dreapta și din stânga Prutului ca simbol al unității poporului român dincolo de ezitările clasei politice. Iar cei care timp de10 ani de la înființare, în primele rânduri, conducând această mișcare, au fost tineri ca George Simion, Vlad Bilețchi, Anatol Ursu care au trecut la pasul următor, extensia mișcării civice unioniste, într-o mișcare politică unionistă. Succesul uriaș din România al AUR care a devenit PRIMUL partid unionist din Parlamentul României, este astăzi urmat de perspectiva unui rezultat bun la alegerile anticipate pentru parlamentul de la Chișinău. 2. Unionismul steril – pericol pentru dezbinarea mișcării unioniste În ajunul alegerilor anticipate, spectrul politic de la Chișinău a fost invadat de partide care-și proclamă unionismul, deși nu s-au remarcat prin acțiuni notabile pentru Mișcarea Unionistă. Și tocmai aceste partide, au pornit o campanie de denigrare a AUR și a liderilor săi, lideri care au ținut vie flacăra unionismului în Basarabia, spre disperarea mancurților și politicienilor corupți antinaționali. Cel mai elocvent studiu de unionism steril, este PUN, partidul înființat de Traian Băsescu, care respinge categoric crearea unei bloc electoral unionist. Astfel, liderul său, Octavian Țâcu, a declarat că PUN este singurul partid unionist, deși nu a fost capabil să organizeze nicio acțiune în favoarea Unirii. Dacă, acest partid nu înțelege că fără să se dezică de crezul dezbinator exprimat de liderul Țâcu: ”Unirea unioniștilor este o construcție falsă”, atunci PUN nu poate fi luat în serios ca partid unionist capabil să-i strângă pe unioniști în jurul său. Din contră, asemenea teză ajută statalismul deoarece, prin împărțirea voturilor, unionismul poate fi mai slab reprezentat în Parlament și nu va putea ajuta la crearea unei coaliții de guvernare în care forțele stataliste rusofile să rămână în opoziție,. Doar dacă s-ar fi aliat cu o forță politică cu tradiție și acțivitate constant unionistă, cum este AUR, ar fi putut PUN să contribuie la întărirea elementului politic pro-unionist basarabean prin mărirea procentului unioniștilor din Parlament. Și atunci, singura soluție rămasă pentu electoratul unionist, este votarea masivă a AUR, singura forță capabilă să aducă Unionismul în Parlamentul de la Chișinău. 3. Statalismul – treaptă spre deznaționalizare și pierderea tradițiilor Timp de 30 de ani, la conducerea Republicii Moldova s-au perindat numai partide stataliste, menținând Basarabia ostatecă intereselor Rusiei pe plan extern și pe plan intern corupției diverselor clanuri mafiote și baroni locali. Rezultatul a fost sărăcirea și depopularea acestui teritoriu al fărădelegii și lipsei de perspectivă pentru populație. Partidele stataliste pro-europene și pro-rusești, fără planuri de dezvoltare și administrare coerente, doresc să păstreze status-quo-ul caricaturii statale Republica Moldova, care pendulează între statutul de provincie săracă și depopulată din fundul Europei cu acela de gubernie rusească de la margine de imperiu, De aceea, spectrul unirii Basarabiei cu România, dă frisoane acestor partide care se aliază pentru menținerea statului separatist al Republicii Moldova, dar, desigur, din motive diferite Statalismul pro-rusesc are o opoziție naturală și puternic sprijinită de Moscova pentru menținerea influenței Rusiei care n-ar mai fi posibilă într-o Basarabie revenită la România. De aceea, influența acestor forte trebuie combătută cu orice preț printr-un vot masiv pentru creșterea ponderii forțelor românești din Parlament. Statalismul pro-european de tendință progresistă, prin vocea Maiei Sandu, lidera de facto a partidului PAS, dă o singură interpretare noțiunii de Reîntregire, respectiv Reîntregirea cu Transnistria, dar nu cu România. În al doilea rând, președintele Maia Sandu, introduce termenul progresist de națiune civică, pentru a diminua ideea apartenenței românilor din Basarabia la națiunea română, cea care este promotoare a unor valori naționale tradiționale clădite pe istorie, limbă și tradiții comune. Acest experiment este definitoriu pentru politica progresistă pe care Maia Sandu și partidul său PAS doresc s-o introducă în Basarabia, respectiv eliminarea apartenenței la o națiune și implicit inutilitatea statului national. Este teza care stă la baza distrugerii națiunilor și a statelor naționale promovate de progresismul globalizator și anti-național. Deci, un AUR parlamentar, este cea mai mare spaimă a secesioniștilor români sau filoruși, deoarece ar produce prima fisură majoră a blocului politic comun statalist Est-Vest care menține Republica Moldova ca pion înaintat strategic de Moscova spre granița cu UE și NATO. Se pune întrebarea dacă PAS își dă seama că atacând intrarea curentului unionist în Parlament, direct sau indirect, conștient sau inconștient, slujește Rusia. 4. Incoerența politică a Bucureștiului Atitudinea ambiguă fără implicare decisă a Bucureștiului politic contribuie și la degringolada politică de dincolo de Prut. Într-adevăr, rezolvarea problemei basarabene este nu numai imperios necesară pentru clarificarea poziționării României în relațiile politice din teritoriul incert aflat la granița UE și NATO, dar și pentru viitorul Basarabiei, ca parte a spațiului național român. Și în loc de o strategie națională coerentă a politicului bucureștean, asistăm la o condamnabilă nepăsare sau la susținerea unor ideologii care nu au nimic de-a face cu interesul național comun. Astfel, în promovarea progresismului anti-național în Basarabia, sprijinul imediat vine din partea rețelelor Soroș, din partea formației politice anti-naționale USR/Plus și din partea aripei progresiste din PNL. Faptul că PNL, desemnat să înființeze Guvernul, a preferat ca parteneri guvernamentali, UDMR, formațiune politică maghiară cu vădit caracter Șovin-Nationalist și USR/Plus partid Antinațional, Progresisto-Neomarxist, denotă faptul că partidul lui Brătianu este împins pe panta progresismului. Se poate spune că România are parte la guvernare de o Monstruoasă Coaliție Progresistă. Dacă PNL dorește să scape de această etichetă, trebuie să scoată de la guvernare USR/Plus prin denunțarea alianței politice și să elimine din rândurile sale gruparea progresistă care dorește să se instaleze definitiv la conducerea PNL. Prin alianța cu UDMR și nu cu AUR, partidul PNL și-a definit fără echivoc eliminarea din actul guvernării a oricărei politici guvernamentale în favoarea Unirii, trimițând către Basarabia a semnalul extrem de nociv că Bucureștiul RESPINGE unionismul. Și oare semnalul trimis de Ludovic Orban, liderul PNL prin decorarea Zinaidei Greceanâi, comunista rusofilă cunoscută pentru poziția ei antiromânească, nu înseamnă susținerea statalismului pro-rusesc? Deci a statalismului. Iată de ce, poziționarea partidelor față de AUR devine hârtia de turnesol a spiritului national. 5. Soluția – compromisul PAS – AUR PAS apare ca favoritul electoratului dar și al unor partide bucureștene lipsite de spirit national care se dezic de unionism, USR/Plus și PNL. Și totuși, în cazul câștigării unui număr insuficient de locuri parlamentare, PAS va trebui să-și caute aliați pentru guvernare. O va face oare cu partidele rusofile, menținând practic controlul Rusiei, sau va prefera totuși compromisul cu AUR, cu care poate să-și mărească șansele formării unei alianțe de guvernare cu un larg suport de mase? În plus, pentru întărirea influenței românești spre beneficiul național, partidele de la București, care se consideră naționale, au datoria să sprijine o asemenea guvernare la Chișinău, PAS – AUR. Chiar dacă în România, AUR este nevoit să lupte singur într-un mediu politic ostil pentru dezvoltarea unei mișcări politice unioniste, realitatea arată că se bucură de simpatie și sprijin popular constant în Țară și în Diasporă. Și până la urmă reconsiderarea AUR va deveni o necesitate pentru partidele politice. Soluția pentru întărirea filonului românesc în Parlamentul de la Chișinău este doar o alianță parlamentară PAS-AUR capabilă să constituie majoritatea necesară formării unui guvern românesc stabil susținut de București.