19 Mai 2016
– Pagina 6 –
4. Haosul după căderea Cortinei de Fier
4.1. Impactul căderii Cortinei de Fier
Odată cu căderea Cortinei de Fier, au apărut noi provocări pentru stabilitatea Europei. Țările din Estul continentului ieșite din temnița dictaturilor comuniste, dar total nepregătite pentru o libertate necontrolată, s-au găsit în situația de a se administra conform unei economii concurențiale de piață, dar conducându-se după precepte abia intuite ale acestui tip de economie.
În plus, metodele de guvernare se adresau unei populații încă subjugate mentalităților sociale ale unui stat paternalist de tip comunist.
Fenomenul complex al pașilor șovăielnici din perioada de tranziție a cuprins pe lângă o birocrație stufoasă, favorizantă a creșterii corupției la cote alarmante, dar și o legislație extrem de neprietenoasă bazată pe un sistem de taxe care afectează prețul de producție.
Nu-i mai puțin adevărat că nici Occidentul râvnit nu a găsit niște soluții viabile de tipul unui nou Plan Marshall European pentru a ajuta noile state să se integreze rapid.
4.2. Economia de tranziție
Deschiderea bruscă a pieții occidentale de muncă a contribuit la un exod masiv al populației apte de muncă est-europene spre mult visatul ”rai” capitalist din Occident, lăsând un vid imens în Europa de Est.
Lipsa forței de muncă calificată atrasă spre munci necalificate dar plătite mai bine în Vest, a fost una dintre cauzele principale care a făcut ca nici ritmul investițiilor străine în mediul industrial al statelor Est europenel să fie cel dorit.
Pe de altă parte, pe piața globală, cum este cea europeană, competitivitatea este factorul care asigură creșterea economică, iar competitivitatea se realizează prin cercetare, inovație și prin industrii moderne bazate pe mijloace de producție și utilaje cu randament și productivitate maximă.
Dar înlocuirea utilajelor învechite și neproductive este costisitoare și greu de realizat în lipsa investițiilor, deci a investitorilor.
Prin închiderea acestui cerc vicios, marile centre industriale capabile să creeze locuri de muncă și-au redus producția până la finalul nedorit al închiderii și, în cele din urmă, al ”privatizării” prin diverse forme de inginerii financiare care s-au realizat prin dezmembrare și vânzare pe ”felii” cu alte destinații (de exemplu, demolări pentru dezvoltări imobiliare sau centre comerciale).
În condițiile eliminării locurilor de muncă, deci a surselor de venit ale populației, a fost normal ca să apară frustrări rezultate din discrepanțele între așteptările exagerate ale unei populații neștiutoare și nepregătită pentru o lume în care s-a trezit peste noapte, dar dornică de venituri cât mai mari și de rezultate cât mai rapide, comparabile cu cele din statele noii lumi în care s-a intrat.
Continuarea stării de frustrare populară rezultată din menținerea și accentuarea dezechilibrului Est-Vest, poate deveni un alt factor care contribuie la creșterea crizei sociale prin producerea de mișcări destabilizatoare pe continentul European.
|
Diaspora si Reintregirea 