Speranța nu moare
13 Noiembrie 2016Speranța nu moareAlegerea lui Igor Dodon ca președinte dincolo de Prut a lăsat un gust amar miilor de unioniști tineri sau mai în vârstă, celor care ar fi vrut să voteze dar li s-au trântit în nas ușile ambasadelor și consulatelor incapabile să le ofere simplul buletin pe care să-și pună votul. Acest duș cu apă rece trebuie să-i trezească pe liderii ambițioși (și egoiști) care încă mai cred că singuri pot face schimbări atât politice cât și în mentalitatea oamenilor. Împreună, forțele politice românești unite ale Basarabiei, forțele unite ale poporului român de pretutindeni pot fi capabile în intervalul rămas până la alegerile parlamentare să readucă pe făgașul normal Istoria noastră comună. Și la acest efort comun, Bucurestiul politic trebuie să se scuture de frica ”corectitudinii discursului politic” pentru a realiza primul pas spre susținerea internațională a dezideratului național. Speranța nu moare după un eșec, deoarece după eșec există doar perspectiva de a te înălța pășind mai sus, și mai sus, și mai sus. |