Rânza basarabeanului

Republicare 14 Iulie 2011 Certuri peste certuri, arătat cu degetul spre Filat, spre Ghimpu, spre Lupu, spre mai știu eu cine. „Filat nu-i în stare să conducă” strigă ba stânga, ba dreapta, ba chibiții de pe margine. Dar oare faptul că Filat nu poate conduce să fie problema cea mare a Basarabiei, scuzați, a Republicii Moldova? În Basarabia, nici Sfântul Petru, Doamne iartă-mi blasfemia, nu ar putea conduce. Acolo, de la vladică la opincă toți cunosc politică, management, diplomație, etc. Toți sunt conducători înăscuți, toți sunt deținătorii adevărului absolut, toți sunt profeți („V-am spus eu că …”). Și acest ”Eu” este alfa și omega oricărei fraze pe care o spun sau o scriu. Și deoarece toți sunt conducători, de aia nici nu vor să se unească cu România unde poate ca nu vor mai fi prim-miniștri, miniștri, președinti, parlamentari. „Decât codaș la oraș, mai bine-n satul meu fruntaș” spunea înțeleptul moldovean Creangă, și acesta ar trebui să fie motto-ul Republicii Moldova, care pe zi ce trece devine din stat un sat prăpădit dintr-un fund de Europă. Constantin Tănase vorbea de rânza moldoveanului, desigur referindu-se la basarabeni, dar rânza domniei sale îl impiedică să exprime adevărul că Moldova se află pe partea dreaptă a Prutului unde au fost capitalele ei dintotdeauna, nu în stânga. La fel și rânza lui Dodon ca și a lui Voronin îi îndeamnă să considere Chișinăul capitala imperială a Moldovei Mari și a mărețului popor moldovenesc separat de țiganii români. Situația de instabilitate politică datorată frământărilor dintre membrii coaliției de la putere este și ea rezultatul aceleiași ambiții a fiecăruia de a ajunge fruntaș în satul de peste Prut. De parcă cineva, în lumea asta largă, sau chiar din ograda de peste Prut, dă doi bani pe asemenea fruntași năbădăioși care nu-s în stare să țină hamurile căruței basarabene pe care o considera mașină de curse și pe care tot în șanțurile de pe marginea drumului o duc sperând să ajungă la Bruxelles.