Dreptul la opinie

13 Octombrie 2013 Recent, am anunțat suspendarea opiniilor cititorilor pe blogul „Diaspora și Reîntregirea” ca urmare a sugestiei că, prin aplicarea precedentului creat de o recentă hotărâre CEDO, aș putea fi penalizat pentru calomnii. Întâmplarea face să am destule contacte cu mediul românesc politic, putere sau opoziție și de aceea, blogul este frecventat de tot felul de persoane politice. Independența pe care mi-o conferă poziția de membru al unei societăți românești democratice, fiind totodată deschis dialogului în interes național cu orice forță politică, îmi permite exprimarea pozițiilor personale față de diverse aspecte cu care se confruntă această societate. De aici, și accentele critice la adresa actorilor politici, indiferent de poziția pe care o ocupă în ierarhia de stat, atunci când, poate subiectiv, consider că se abat de la principiile apărării interesului național. Idealist sau nu, plec de la principiul că acești funcționari de stat sunt servitorii națiunii, nu invers. Slujind națiunea, se slujesc și pe ei înșiși. „Sugestia” de care vorbeam, o consider o punere în gardă binevoitoare, ca să spun așa. De fapt, am adus în discuție interpretarea CEDO, care poate degenera până la îngrădirea dreptului la libera exprimare a opiniilor. Tocmai de aceea, pentru a-i proteja pe cititorii români ai blogului de abuzuri care pot duce la urmărire și pedepsire pentru ”delict de opinie”, am hotărât să suspend publicarea acestor opinii. Personal, voi continua să mă exprim liber pe blog, considerând că orice critică poate să ajute mediile receptive, mai ales că orice poziție pe care o iau este urmată de propuneri concrete. Desiguri, interpretări pot fi date de acele persoane sau instituții care sunt vizate și care se cramponează în susținerea unor anumite poziții conforme cu politicile și interesele de partid, de multe ori în totală contradicție cu voința populară. Dar, este grav când diversitățile de opinie și exprimarea părerilor tind să fie limtate prin interpretări abuzive, inclusiv la nivel european. Tendința pe care o manifestă instituțiile europene de a strangula dialogul social, prin impunerea unei singure forme de gândire și exprimare, nu poate duce decât la totalitarism, atât continental cât și național. Din această perspectivă, constat o falie între politic și civic cu posibile urmări dezastruoase pentru România, situație pe care am căutat să o subliniez în articolul „Brand de țară„.