Trădarea națiunii
28 Noiembrie 2017Trădarea națiuniiDocumentul publicat de Departamentul de Stat prin care, cu un ton imperativ, solicită Parlamentului României să nu voteze anumite proiecte legislative, a provocat oroare și revoltă în rândul românilor. Și pe bună dreptate. 1. Că este un document redactat de ambasadorul american Klemm, nu-i nicio umbră de îndoială. 2. Că documentul a fost preluat, în mod birocratic, de funcționari ai Departamentului de Stat de la Washington fără niciun raport suplimentar iar este evident. 3. Că Departamentul de Stat însuși nu este curățat încă de funcționarii superiori și influențele nefaste ale politicii externe Clinton (Hillary)- Obama, este o realitate care aduce prejudicii relațiilor Americii cu partenerii săi. 3. Că recenta vizită de săptămâna trecută a unei delegații PNL, condusă de Ludovic Orban, care s-a întâlnit cu congresmeni, mai ales protestanți, iar pune semne de întrebare asupra subiectelor discutate. 4. Faptul că diplomația română este la pământ, mai ales în relațiile cu Statele Unite și UE și nu îndrăznește să-și ridice capul sau să aibă o coloană vertebrală dreaptă în relațiile cu partenerii internaționali; faptul că președintele României declară la BRUXELLES, deci în medii străine, că ”O scurtătură via unirea (Basarabiei) cu România cred că nu este o cale foarte fezabilă în acest moment”, tocmai în ajunul Centenarului Marii Uniri contestat de maghiarii din țară și de pretutindeni; faptul că se acceptă obedient orice impunere, chiar contrară intereselor românești din partea UE fără vreo rezistență, reprezintă tot o trădare majoră a intereselor României. 5. Faptul că partidele de guvernământ nu-și curăță ograda proprie lasându-se măcinate de atacurile progresismului anti-național globalizator, prin coloana V-a din interior, duce la subordonarea intereselor României doar luptei pentru supraviețuirea politică. Și atunci, când ne aflăm în fața unor acte de trădare conștientă sau inconștientă a națiunii, este absurd să căutăm țapi ispășitori în curțile cancelariilor străine care încearcă, spre deosebire de administrația României, să-și urmărească propriile interese naționale. Este cazul ca și România să devină cu adevărat suverană și independentă, este cazul ca însfârșit să-și apere și să-și promoveze interesele naționale fără avizul străinătății și cu cât mai puțină interferență străină, redusă strict la relațiile normale dintre parteneri egali de drept internațional. |