Rezoluția CMR – Atlanta 2002
Ca urmare a analizelor, discuțiilor și mesajelor primite de la membrii diverselor comunități românești din jurul lumii, la Conferința CMR, Atlanta-2002 s-a stabilit poziția organizației față de problemele de interes național, s-au identificat o serie de priorități și propuneri pentru completarea activității organizației și pentru stabilirea unor relații de coperare normală cu autoritățile din România.
Integrarea euro-atlantică
România are astăzi șansa reală de a fi admisă în structurile NATO și de aceea întreaga societate românească are datoria să sprijine acest efort național.
a) Constatăm cu regret că unele organizații istorice ale românilor-americani își pierd importanța și dispar fie sub conducerea unor elemente total străine de interesele și tradiîiile românilor, fie prin asimilarea lor de organizațiile altor grupuri etnice. În acest fel se pierde caracterul de reprezentativitate și implicit de factor de influență în mediul politic american și în societatea româno-americană.
b) Statele Unite constituie cel mai important factor de decizie privind acceptarea României în NATO, și de aceea considerăm că este nevoie de crearea pe lângă organismele Administrației americane a unui grup de influență și reprezentare autentică a comunității româno-americane.
c) Propunem organizațiilor legal constituite și cu adevărat reprezentative pentru elementul românesc din Statele Unite, discutarea și crearea unui Grup de Lucru Reprezentativ cu acreditare pe lângă Congresul Statelor Unite.
Problema națională
– Față de acțiunile agresive ale conducerii comuniste de la Chișinău de alterare a specificului național, de deznaționalizare forțată a populației românești prin negarea identității românești pentru 2/3 din populația Basarabiei, prin obligativitatea învățării limbii ruse în școli, prin înlocuirea Istoriei României cu o falsă istorie moldovenească scrisă în stil stalinist prin atacuri la adresa României,
– Față de poziția Ministerului de Externe al Federației Ruse de amestec în treburile interne ale Moldovei de peste Prut și de susținere a poziției anti-românești a conducerii comuniste,
– Față de presiunile Patriarhului Alexei al Moscovei și al Tuturor Rusiilor de a împiedica înregistrarea Mitropoliei Basarabiei,
Participanții la Conferința de la Atlanta a Consiliului Mondial Român consideră că recrudescența atacurilor la adresa elementului românesc și a poporului român sunt o consecință a odiosului Pact Ribentropp-Molotov.
De aceea:
a) Ne alăturăm celorlalte forțe politice și ale societății civile din țară și de peste hotare, și cerem Guvernului României să includă în mod explicit condamnarea Pactului Ribentopp-Molotov și a urmărilor acestuia, în cuprinsul Tratatului cu Federația Rusă. Subliniem că Federația Rusă a denunțat acest pact.
b) Constatând că în Basarabia puterea comunistă a renunțat la principiile democrației și încearcă trecerea la dictatura unui singur partid, considerăm că mitingul maraton din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău susținut atât de forțe politice cât și civice este o măsura realistă pentru salvgardarea atât a democrației cât și a identității naționale.
c) Sprijinim obiectivele manifestațiilor populare care se desfășoară la Chișinău și facem apel către celelalte forțe politice și ale societății civile basarabene să se alăture mișcărilor de reînnoire democratică a țării, pentru lichidarea ultimei enclave comuniste din Europa. Experiența arată că doar cooperarea și unificarea tuturor forțelor democrației, poate ajuta la scoaterea țării din colapsul social, economic și politic.
d) Facem apel către forțele polițienești sau de represiune să nu acționeze în forță împotriva unor oameni fără apărare și nici să persecute copiii de școală în încercarea disperată de a apăra regimul dictatorial muribund al guvernanților comuniști de la Chișinău. În România, Iugoslavia, Cehia, Bulgaria s-a preferat vărsării de sânge, protejarea fraților și alăturarea în procesul de reînnoire a societății.
e) Consiliul Mondial Român sugerează organizației non-guvernamentale, Oficiul pentru Comunicare Internațională și Drepturile Omului, formată din tineri juriști, să conlucreze cu Consiliul Mondial Român pentru a forma un Comitet pentru Monitorizarea Discriminărilor împotriva Românilor.
Relațiile cu țara
Deși au trecut 12 ani de la căderea comunismului din România, presa, organizațiile guvernamentale, partidele politice – cu timidele excepții din ultima vreme ale PNȚCD și PSD – manifestă tendința de ignorare a românilor de peste hotare și de limitare a contactelor sau dialogului doar la perioadele electorale.
a) Participanții la Conferință, regretă această atitudine și cheamă partidele politice, Parlamentul României la deschidere și dialog permanent cu emigrația.
b) Salutăm recentele declarații ale dlui. Adrian Năstase și Victor Ciorbea prin care se manifestă disponibilitatea celor doi președinți de partide de a susține eliminarea Art.16 (3) din Constituția României pentru a permite românilor domiciliați în străinătate să ocupe funcții publice.
În calitatea noastră de cetățeni și alegători români cerem tuturor partidelor politice să-și manifeste fără echivoc poziția în privința eliminării Art.16 (3) din Constituție.
c) Dorim ca presa din țară să prezinte cu obiectivitate și înțelegere problemele, preocupările și încercările românilor de peste granițe de a se integra și de a acționa în favoarea României și a națiunii române. Ca formator de opinie, presa poate avea un important rol în menținerea identității și solidarității românești.
d) Consiliul Mondial Roman consideră că nu este suficientă doar prezentarea făcuta în scopuri, de cele mai multe ori propagandistice, a aspectelor pozitive din România prin intermediul mijloacelor de mass-media subvenționate de guvern (TVRI, RRI) și cere ca realitățile despre românii de peste hotare să fie prezentate în egală măsură compatrioților din țară.
e) Se cere Televiziunii Române să-și extindă programele dedicate realităților din spațiul românesc, prezentând în mod obiectiv evenimentele care au loc în România, în spațiile limitrofe granițelor și în comunitățile românilor de pretutindeni. Aceste programe aflate în aria directă de vizionare a românilor din Basarabia, Bulgaria, Bucovina, Serbia și Muntenegru, Ucraina, Ungaria, vor contribui decisiv la regaăsirea și reafirmarea identității naționale și restabilirii spiritului de solidaritate românească.
f) Sugerăm crearea unui canal special de televiziune care să prezinte Istoria României prin documente de arhivă, filme istorice, comentarii și reportaje, după modelul canalului american History Channel.
g) Readucem atenției, cerința creerii unui Minister al Diasporei cu o schema birocratică redusă și cu impact pozitiv asupra diasporei, deoarece constatăm că numeroasele departamente pentru românii de peste hotare create în cadrul organismelor guvernamentale au devenit doar niște anexe birocratice care își suprapun de cele mai multe ori sarcinile cheltuind fără eficiență banii publici.
Școala românească din țară și de peste hotare
O mare atenție s-a acordat în cadrul Conferinței problemei școlii românești din țară și din afara granițelor și s-au făcut următoarele propuneri:
a) S-a dat o înaltă apreciere Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” și Campusului său Universitar de la Crevedia, subliniindu-se importanța și activitatea sa absolut remarcabilă și unică în învățământul românesc pentru sprijinirea integrării și menținerii tineretului român studios de peste hotare, cu accent pe cel din jurul granițelor, în zona de cultură românească, pentru menținerea identității naționale și pentru crearea unei intelectualități atașată valorilor românești.
b) Consiliul Mondial Român va acționa în cadrul Parteneriatului pentru Școala Românească, alcătuit din mai multe organizații non-guvernamentale (Pro Basarabia și Bucovina, Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, Societatea Culturală Ținutul Herței, Societatea Culturală Bucovina, Societatea Pro Maramureșul din dreapta Tisei, etc) format la București în vederea găsirii soluțiilor privind dezvoltarea unei rețele de școli și centre de educație pentru tineretul din zonele supuse deznaționalizării: Bucovina, Sudul Basarabiei, Serbia, Ucraina.
c) Se propune Ministerului Educației și Dezvoltării cooperarea în vederea realizării în centrele universitare din România a filialelor unor universități renumite din străinătate. În acest fel învățământul superior românesc se va alinia cerințelor și standardelor internaționale, implicit se va realiza recunoașterea internațională a diplomelor absolvenților acestor universități.
d) Prin intermediul organizațiilor membre, acolo unde există o cooperare activă la nivel de Orașe Înfrățite, se vor crea tabere de vară pentru schimburi de elevi și se va realiza o structură care să permită schimburi de studenți pentru implicarea acestora în acțiuni productive economice precum și în viața socială americană, urmând ca aceștia să constituie ulterior interfețe cu România.
e) Suntem conștienți de necesitatea apropierii și promovării unor tineri cu înaltă pregătire și atașați valorilor românești, în conducerile organizațiilor românilor de peste hotare ca o condiție obligatorie a supraviețuirii elementului românesc și a menținerii legăturilor cu țara. De aceea, Consiliul Mondial Român își fixează ca obiectiv imediat, atragerea și promovarea tineretului ca factor activ în diverse structuri de conducere CMR.
Cercetarea stiintifica din Romania
O problemă larg dezbătută a fost cea a rolului cercetării în actualul stadiu de dezvoltare al României și impactul pe care aceasta îl are asupra dezvoltării economice.
a) Consiliul Mondial Român nu își propune să intre în sfera de activitate a Academiei Româno-Americane, prestigioasă organizație internațională a oamenilor de știință și cercetare români.
b) Prin intermediul Consiliului Mondial Român se vor extinde relațiile de colaborare și implementare a hotărârilor sau propunerilor Academiei Româno-Americane, la nivelul instituțiilor interesate guvernamentale sau private din România.
c) Cu acordul ARA, se va constitui un colectiv format din membrii CMR, în același timp și membrii ARA, care prin buna înțelegere între cele două organizații, va ajuta ARA să stabilească contacte și să-și implementeze proiectele.
d) Se propune organizatiilor si celorlati membri, crearea unui fond pentru realizarea unui Arheodrom care sa protejeze relicvele istorice unice ale Culturii Cucuteni.
Mediul de afaceri
Din discuțiile pe care delegația CMR le-a avut cu oficialități americane atât ale statului Georgia cât și ale orașelor Atlanta, Gwinnett, Alpharetta s-a desprins ideea extinderii relațiilor de afaceri dintre România și Statele Unite.
a) Ca organizație membră a CMR, Camera de Comerț Americano-Română Georgia va continua acțiunea Orașe Înfrățite pentru a iniția și alte relații între Statele Unite și România.
b) Se va organiza o întreprindere pilot care să probeze căile de desfășurare a unor relații de afaceri prin cooperare, pentru businessul mijlociu din România și din Statele Unite. Acțiunea va fi monitorizată de CMR.
c) Prin intermediul organizațiile membre sau al altor parteneri se vor căuta soluții și sponsori pentru subvenționarea acțiunilor culturale, sociale sau de interes național întreprinse sub egida CMR.
Acordarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Statele Unite
a) Consiliul Mondial Român, ca organizație înregistrată în Statele Unite își exprimă profunda neliniște față de modul de acordare a vizelor de către Consulatul USA de la București pentru cetățenii români care sunt invitați de organizații legal înregistrate în Statele Unite.
b) Dacă în cazul Consulatului General de la Chișinău am găsit posibilitatea de a dialoga direct cu membrii consulatului pentru a da explicații, Consulatul din București a negat dreptul de a intra în Statele Unite chiar membrilor unor delegații oficiale.
c) Vom solicita Departamentului de Stat să reconsidere politica de vize pentru cetățenii români, aliați ai Statelor Unite.
Organizatorice
a) S-a decis admiterea în rândurile CMR și a membrilor individuali alături de organizații.
b) Se creează un grup de lucru al CMR care să contacteze alte organizații românești pentru a lărgi structura CMR pe baza respectării independenței și identității proprii fiecărei organizații.
c) Consiliul Mondial Român va încerca să obțină acreditare atât la NATO cât și la organismele Uniunii Europene, inclusiv la Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
d) Consiliul Mondial Român va avea un reprezentant acreditat la ONU care va semnala probleme legate de abuzuri, discriminari și încălcări ale dreptului omului pentru persoane de naționalitate română.
e) La solicitarea organizațiilor membre, Conferințe anuale ale CMR se pot desfășura în organizare locală în diferite localități din lume.
Atlanta
5-8 Aprilie 2002 |
Diaspora si Reintregirea 