Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 51,733 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Septembrie 2017
    L M M M V S D
    « Aug    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    252627282930  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Haos European (07)

19 Mai 2016
Pagina 7 –

5. Haosul cauzat de emigrația est-europeană

5.1. Efectele exportului de capital uman
Dacă”boom-ul” emigrației are efecte benefice pe termen relativ scurt, totuși pe termen mediu și lung, consecințele pot deveni devastatoare deoarece se va crea o adevărată ”cultură națională a emigrației”.
Pe de o parte, la nivelul politicii de stat, aceasta se traduce în suficiența guvernelor ți pierderea abilității de a concepe măsuri capabile să impulsioneze crearea locurilor de muncă.
Pe de altă parte, la nivelul individual, se continuă exodul masiv și permanent al populației active având ca efecte depopularea, îmbătrânirea și pierderea forței de muncă la nivel național.
Amândouă aceste tendințe sunt cauze directe care conduc la decăderea unui stat și a unui popor, deoarece se încalcă regula de aur a progresului unei națiuni:
Pentru a face o țară să crească și poporul să prospere, trebuie să existe posibilități optime de muncă.
Deci, deși pare atractivă ideea folosirii muncii emigranților ca produs de export prin fluxul de capital care se scurge spre țările est-europene și prin scăderea presiunilor sociale, urmările reducerii forței de muncă pe piața internă pot deveni tragice pentru națiunile exportatoare de capital uman.

5.2. Beneficiile emigrației pentru țările estice
Pentru moment, beneficiile au fost enorme atât pentru o populație săracă în raport cu noua lume care s-a deschis, cât și pentru pentru reducerea problemelor sociale ale noilor țări eliberate de comunism.
Tocmai de aceea, ”industria emigranților” alcătuită din oameni care lucrează în străinătate, a devenit un factor foarte tentant, folosit pentru creșterea economică și micșorarea presiunii sociale, prin miliardele injectate în țară cu ZERO investiții și cheltuieli.
Pe de altă parte, o creștere industrială (mai ales a industriei grele) dincolo de niște limite de echilibru are alte urmări cel puțin neplăcute care nu trebuie pierdute din vedere: consumul masiv de energie, poluarea, aglomerările urbane cu creșterea fenomenelor de instabilitate social și criminalitate.

5.3. Utilizarea potențialului și resurselor emigrației
În principiu, ar fi interesant de studiat de către specialiști următoarele etape de utilizare ale potențialului și resurselor obținute în procesele migratorii.
Prima etapă a acumulărilor de capital rezultat în urma tsunami-ului emigrărilor, trebuie consolidată prin gestionarea corectă a fondurilor obținute din acest export de forță de muncă.
În acest sens, băncile trebuie să găsească metode ”prietenoase” de a atrage aceste fonduri prin dobânzi preferențiale și fără comisioane, pentru a-l introduce în circuitul financiar și a-l utiliza în impulsionarea investițiilor autohtone și dezvoltarea economică.
A doua etapă este cea în care fondurile intrate în circuitul finaciar sunt utilizate în impulsionarea investițiilor autohtone necesare relansării și stabilizării economice.
Stabilitatea economică este principalul palier la care trebuie să se ajungă pentru a putea avea speranța readucerii populației acasă într-un mediu social și identitar natural.
A treia etapă și ultima, va fi cea a politicilor de repatriere a capitalului uman într-o măsură echilibrată pentru dezvoltarea accelerată a economiei. Repatrierea forței de muncă va rupe cercul vicios al stagnării și declinului economic, așa cum arătam în paragraful despre economiile în tranziție.

Practic, un guvern responsabil, profesionist și eficient poate să creeze un adevărat ”paradis” investițional prin folosirea cu înțelepciune a fondurilor emigranților atrase de bănci, prin analizarea și optimizarea aspectelor negative create de o eventuală ”revoluție industrială”, prin elaborarea unei legislații flexibile și ”prietenoase” atât pentru impulsionarea investițiilor cât și pentru realizarea unui echilibru între exodul/repatrierea forței de muncă și necesitățile interne.

5.4. Impactul migrației este-europene asupra Occidentului
În cele ce urmează este propusă o scurtă analiză a impactului emigranților est-europeni asupra recipienților acestora.
Am arătat că deschiderea pieții occidentale de muncă a contribuit la o depopulare rapidă a Estului Europei și implicit la golirea de forță de muncă cu o reducere dramatică a potențialului economic.
În acest fel balanța economică Est-Vest a continuat să fie neechilibrată și implicit influența politică a Vestului să crească în defavoarea statelor exportatoare de capital uman.
Ca revers, prin suprapopularea țărilor avansate din Europa și din Statele Unite cu comunități de emigranți neintegrați se creează situații de instabilitate socială, de creștere a fenomenelor infracționale și, implicit, apariția și amplificarea de reacții xenophobe care pot degenera până la situații de ”disconfort” diplomatic.

Se poate spune că lipsa de soluții guvernamentale pentru rezolvarea problemelor emigrației, ba chiar încurajarea iresponsabilă a fenomenului de către statele naționale este o cauză principală a crizei umanitare cu care se confruntă lumea.

Pagina I        Pagina 2      Pagina 3        Pagina 4         Pagina 5        Pagina 6                                                          Pagina 8
Anunțuri
 
%d blogeri au apreciat asta: