Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 73.562 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    mai 2024
    L M M J V S D
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Limba Interetnica

23 Octombrie 2011

Limba Interetnica

Problema identitara a fost implementata cu succes in Basarabia in timpul ocupatiei sovietice si este folosita periodic ca instrument de presiune politica pentru acapararea puterii politice de grupuri de interese economice.
Cateva judete romanesti au devenit “stat suveran si independent” asumandu-si  fara merit un nume care apartine unui intreg, respectiv regiunii istorice romanesti Moldova.
Si pe acest teritoriu se incearca experimentul identitar al creerii unei natiuni si a unei limbi moldovenesti inexistente pentru a se acorda legitimitate noii formatiuni statale artificiale.
Pentru a fi viabil, un stat trebuie sa aiba potential economic si coeziune intre cetateni, coeziune nationala.

ASPECTUL ECONOMICO-SOCIAL
Care este potentialul economic, care sunt resursele acestei regiuni de peste Prut separata artificial de Romania si mentinuta in aceasta situatie? Sa fie vinurile, sa fie emigratia care aduce bani inapoi? Asta-i tot ce poate oferi o tara europeana?
In mod hilar, in zona politica se ingramadesc numeroase grupari care-si asuma doctrina liberalismului economic. De asemeni, exista si partide care se declara chiar comuniste, apeland la populismul protectiei sociale.
Oare, se poate vorbi in Basarabia de doctrine economice sau sociale cand nu exista o societate care sa se bazeze pe o economie viabila si ca o consecinta directa nici elementul social sa nu poata fi abordat corect si eficient?
Despre ce fel de politica a liberalismului economic se poate vorbi intr-o tara care nu are nici cea mai elementara baza economica? Despre ce solutii de protectie sociala se poate vorbi intr-o tara care nu are resursele pentru asigurarea elementelor minimale de protectie sociala in lipsa bazei economice?
Economic, Basarabia depinde de fondurile Romaniei injectate in unele lucrari de infrastructura si de Rusia din punctul de vedere al resurselor.
Lipsa resurselor face Chisinaul dependent de robinetul pe care-l deschide mai mult sau mai putin Kremlinul pentru a-si impune politica in aceasta regiune de la confluenta cu Europa civilizata. Si nu este un secret ca Basarabia fara resurse va fi dependenta de Rusia atata timp cat nu se va uni cu Romania.
Dar unirea n-o pot realiza decat basarabenii care insa vor trebui sa devina constienti ca trebuie sa depuna o rezistenta activa impotriva tavalugului rusificator peste limba si istoria romanilor.
Diversele forme de ajutoare finaciare externe, inclusive din partea Uniunii Europene nu au eficienta din cauza lipsei bazei economice pe care ar trebui s-o ajute sa creasca.
In aceste conditii, ajutoarele externe contribuie, de fapt, la inflorirea coruptiei si activitatilor mafiote exacerbate si de lipsa unui stat lipsit de o guvernare stabila in care conducatorii, sprijiniti de grupuri de interese, inclusiv etnice: rusi, gagauzi, ucrainieni, isi mentin avantajele economice prin intermediul parghiilor politice.

ASPECTUL IDENTITAR
Problema identitara este adevarata problema care mentine teritoriul de peste Prut in situatia de stat fara identitate, stat fara guvernare stabila, stat fara economie, stat fara o viata sociala normala, stat fara viitor.
Economia basarabeana este inexistenta in lipsa unui element de coeziune pentru o societate dezintegrata pe criteriul fals al “societatii multietnice” sau cum le place unora s-o numeasca “societate multiculturala”.
O natiune nu se poate inventata fara o identitate nationala, fara o istorie, fara o limba.
In consecinta, un asemenea stat “interetnic” nu se poate forma si dezvolta pe cale naturala, iar daca formarea sa este impusa artificial, mai devreme sau mai tarziu, se va dezmembra.
Ori, elementul de coeziune al unei natiuni il constituie limba poporului care doreste sa-si creeze un stat. Daca, in Basarabia va exista o permanenta pendulare intre limba rusa si  limba romana a majoritatii populatiei, atunci, societatea basarabeana va continua sa traiasca dezbinata.
In perioada administrarii lui Voronin, s-a dezvoltat conceptul folosirea limbii ruse ca “limba interetnica” sau „limba de comunicare interetnica”.
Conceptul este o palma data romanilor basarabeni, aratandu-le ca nu sunt in stare sa-si impuna valorile lor nationale lasandu-se calcati in picioare si acceptand aceasta perversa politica de continua deznationalizare.
Cei care din lene, din ura pentru romani sau pur si simplu din indoctrinare refuza sa vorbeasca romaneste in realtiile sociale nu vor dori niciodata sa se uneasca cu Romania, stat in care ar trebui sa se adapteze si sa vorbeasca limba populatiei.
Rusofilii vor continua sa comunice in ruseste, nu autoizolandu-se, ci obligandu-i si pe ceilalti sa se autoizoleze intre granitele unui stat artificial.
Intentia lor este de a mentine Basarabia in sfera de influenta ruseasca, practic de colonie mascata a Moscovei.
In aceasta consta perversitatea metodei de folosire a unei „limbi interetnice” in loc de folosire a „limbii nationale”.

“Limba interetnica” este instrumentul cel mai eficace de lupta anti-unionista si anti-romaneasca.

Nu cred ca este o simpla coincidenta recenta pozitie a guvernului Filat de eliminare a Istoriei Romaniei, nu numai din invatamant, dar si din constiinta publica a basarbenilor, concomitent cu recentele opinii din Duma rusa care afirma ca Romania este creatia Rusiei.
In acest context, folosirea steagului lui Stefan cel Mare pentru sarbatorirea independentei Republicii Moldova este un afront adus unitatii romanesti, mai mult, este un simbol ce va fi folosit pentru propagarea teoriei Moldovei Mari.
Guvernul de la Bucuresti trebuie sa reziste si sa nu cada in capcana “moldovenistilor” de dincolo de Prut pentru legitimarea separatismului „moldovenist” si incurajarea pretentiilor, chiar ipotetice, de restaurare a unui stat moldovenesc avand hotarul vestic la Carpati.

Un răspuns to “Limba Interetnica”

  1. […] Limba Interetnica […]

    Apreciază

Lasă un comentariu