Rezoluția CMR – Atlanta 2001
Consiliul Mondial Român a sărbătorit la Atlanta, Georgia în perioada 24-27 Martie 2001, Ziua Identității și Unității Naționale, celebrând unirea Basarabiei cu România din 1918.
Cu această ocazie au fost trecute în revistă și analizate diverse aspecte legate de situația societății românești globale.
S-a evidențiat că rezultatul alegerilor din Basarabia care a adus la putere forțe declarat ostile românismului și au permis crearea singurului guvern comunist din Europa, se datorează atât dezbinării partidelor politice naționale și democrate incapabile să treacă peste orgolii personale, cât și dezinteresului condamnabil al guvernelor din România lipsite de curajul asumării unei poziții ferme față de Reunificare, așa cum fac autoritățile chineze sau coreene și în trecut cele vietnameze sau germane.
Același dezinteres îl manifestă Bucureștiul și față de comunitățile românilor împrastiați în lume, refuzând dialogul și legalizând discriminarea pe bază de domiciliu (Constituția României – Art.16.c).
Fără o colaborare globală dintre forțele politice și societatea civilă pentru redeșteptarea sentimentului național, există un real pericol al deznaționalizării în interiorul și exteriorul țării.
În legătură cu subiectele dezbătute în cadrul sesiunilor de lucru desfășurate, Consiliul Mondial Român și ceilalți participanți, români de pe amândouă malurile Prutului și din întreaga lume, declară:
1. Ne exprimăm speranța că autoritățile iugoslave vor renunța la vechea denumire „VLAH” și vor oficializa termenul „ROMÂN” pentru populația de origină română din Valea Timocului și din alte regiuni ale Iugoslaviei prietene.
2. Suntem profund îngrijorați că populației aromâne din Grecia, i se interzice dreptul afirmării propriei identități, după cum o dovedește recenta condamnare a lui Sotiris Bletsas, membru al Societății de Cultură a Aromânilor din Grecia, pentru simpla referire la identitatea lui lingvistică.
Consiliul Mondial Român, cere anularea sentinței a lui Sotiris Bletsas în virtutea respectării drepturilor omului și înregistrarea oficială a minorității lingvistice a aromânilor.
3. Protestăm împotriva presiunilor la care sunt supuși cei peste 500.000 de români din Ucraina, în încercări fățișe de deznaționalizare mergând de la batjocorirea și profanarea memoriei marilor figuri ale culturii și istoriei naționala (Eminescu, Ștefan cel Mare) și până la restricționarea învățământului în limba română și discriminarea pe principiul etnic și religios (cazul doamnei Zinaida Pintea, satul Frumușica Veche și Preoții Mitropoliei Basarabiei, Nicolae Asargiu și Anatol Cristea).
4. Considerăm că România are datoria sacră de a întreține legături stabile și permanente cu românii de pretutindeni, de a sprijini cultural comunitățile și de a întreprinde măsuri pentru stoparea procesului deznaționalizării redându-i poporului român adevărata sa Istorie.
5. Suntem indignați de forma actuala a „Legii protecției informațiilor clasificabile”, care reprezintă nu numai o întoarcere la timpurile poliției secrete, dar și o legiferare a delațiunii și cenzurii. Ne alăturăm celorlalte segmente ale societății românești, cerând Președinției să o returneze nepromulgată Parlamentului pentru a fi modificată în conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
6. Solicităm Parlamentul României:
a. Declararea zilei de 27 Martie ca sarbătoare națională sub denumirea de Ziua Identității și Unității Naționale.
În această zi românii basarabeni declarându-se una cu Țara și-au redescoperit și afirmat identitatea națională făcând primul pas în cadrul procesului de Întregire în 1918.
b. Declararea zilei de 10 Mai ca sărbătoare națională sub denumirea de Ziua Independenței României.
c. Eliminarea Art. 16 (c) din Constituția României, modificarea Legii Electorale pentru a permite reprezentarea parlamentara a românilor de pretutindeni, așa cum a cerut încă din Mai 1998 Consiliul Româno-American, susținut ulterior de nenumărate organizații și personalități. Această propunere ignorată de partidele românești, a fost apreciată și preluată de parlamentarii maghiari pentru etnicii lor de peste hotare.
d. Stabilirea cadrului legal pentru constituirea unei Comisii mixte Parlament-Diasporă care să lucreze pentru:
– integrarea nediscriminată a românilor de peste hotare în structurile publice
– stabilirea unor acțiuni coordonate, inclusiv măsuri legislative pentru renașterea sentimentului identității românești
– dezvoltarea unei strategii pentru realizarea unei eficiente politici de lobby.
e. Să-și declare poziția de principiu față de Reunificarea pașnică cu Basarabia.
f. Să-și amplifice eforturile pentru eliberarea lui Ilie Ilașcu.
7. Solicităm Guvernului României:
a. Să studieze crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni.
b. Emiterea unui Document de Identitate națională, unic pentru toți românii.
Această propunere a fost prezentată în luna Septembrie 2000, la Los Angeles, dar nu a fost luată în considerare de guvernul român, fiind apreciată, preluată și prezentată în Parlamentul Maghiar.
c. Să contribuie la construirea Centrelor Culturale din marile comunități românești din lume, fie prin finanțare, fie prin schimb de spații echivalente între state. Prin administrarea proprie, comunitățile vor restitui investiția inițială într-o perioadă determinată de timp.
8. Considerând cî victoria absolutî a forțelor comunisto-revanșarde din Basarabia, este un rezultat direct al divizării partidelor naționale și democrate, cerem liderilor politici basarabeni, ca în acest moment de criză națională să dea dovadă de înțelepciune politică și să renunțe la orgolii și ambiții personale, pentru salvarea națiunii.
9. Protestăm împotriva discriminărilor și presiunilor la care este supusș Mitropolia Basarabiei, singurul centrul în jurul căruia se poate menține spiritul românesc și ne pronunțăm pentru recunoașterea sa oficială.
10. Cerem sprijinirea elementului românesc din Harghita-Covasna.
11. Solicităm Ministerului Educației și Cercetării armonizarea învățământului românesc în România și Basarabia la nivelul standardelor europene.
12. Se solicită sprijinirea distribuirii presei românești în Basarabia și teritoriile limitrofe României.
13. S-a hotărât:
a. Crearea la Chișinău a unei filiale a Consiliului Mondial Român.
b. Consiliul Mondial Român va monitoriza respectarea drepturilor românilor.
c. Crearea la Chișinău a unei filiale a Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni.
d. Crearea la Chișinău și la Ismail a unei filiale a Centrului Cultural Româno-American „Athenaeum”, care să acționeze pentru:
– publicarea unei culegeri de muzică românească (folclor).
– tipărirea unei publicații unice pentru pentru toate comunitățile românești
– schimburi permanente de profesori între SUA și Țară.
– organizarea permanentă a taberelor de vară în SUA, pentru elevii din Țară
14. Prezenta Rezoluție constituie platforma acțiunilor Consiliului Mondial Român, acestea urmând să fie permanent actualizate și extinse și în beneficiul altor comunități compacte de români.
15. Pentru realizarea principalelor scopuri prezentate în Rezolutie, Consiliul Mondial Român propune organizațiilor societății civile românești, o colaborare bazată pe principiul deplinei egalități și a păstrării identității proprii.
|
Diaspora si Reintregirea 