Vremea virusului

14 Iulie 2020 Toată lumea este sătulă de incertitudinea care ne învăluie. Mai ales cei tineri care sunt mai nerăbdători, poate mai îngrijorați de șomaj în condițiile în care n-au ajuns ca cei vârstnici să aibă niște bani albi pentru vremuri negre. Sigur că brambureala asta a zvonurilor contradictorii imprastiate de diverși medici sau chiar instituții medicale cu pretenții, deoarece informații nu pot fi numite, amplifică nervozitatea colectivă. Oamenii sunt confuzi atât datorită bâlbâielilor medicale cât și a mesajelor politice divergente care politizează la maximum subiectul, făcându-ne să jucăm după țambalul politic al partidului pe care-l simpatizăm. Autoritățile sunt evident disperate și depășite de situație, făcând ce știu mai bine, introducerea restricțiilor și amenințarea cetățenilor. La asta se adaugă massmedia care, după ani de comentarii și știri false, nu numai legate de virus, și-a pierdut toată credibilitatea și constituie sursa principală a teoriilor conspiraționiste. Și atunci, oamenii nu mai știu cât de gravă este situația, dacă este gravă cu adevărat, ce măsuri de protecție trebuie luate și dacă au rost. Concluzia tragică este că medicina se bâlbâie fără să găsească soluții; autoritățile depășite și speriate amenință; media împrăștie virușii dezinformării; oamenii disperați dau în clocot; lumea întreagă este blocată și fără speranță. Haosul bate la ușă. Și totuși, un minim de responsabilitate, atât personală cât și colectivă, nu strică. Respingerea măștii, în loc să fie un motiv de frondă caracteristică unui puștan teribilist, ar fi bine să fie privită cu seriozitate, cel puțin de cei cu mai multă experiență de viață pentru a da și un altfel de exemplu. Virusul este real.  Chiar dacă îl negăm vârându-ne capul în nisip ca un struț cu creierul cât o alună.