Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 51,707 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Septembrie 2017
    L M M M V S D
    « Aug    
     123
    45678910
    11121314151617
    18192021222324
    252627282930  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

– România Globală

Notă: Documentul de mai jos a fost publicat în Martie 2000 și a fost preluat ca document programatic al World Romanian Council odată cu înființarea organizției la Atlanta, pe 27 Martie 2001.

SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ GLOBALĂ

1.1 ANALIZA GENERALĂ

Ca urmare a exodului masiv și al înstrăinării unei mari părți a populației prin modificările teritoriale impuse României de către forțe potrivnice din afara ei, s-a ajuns de la o concentrare zonală, la globalizarea națiunii române. Ca urmare, în strategia generala de dezvoltare națională, numele ROMÂNIA trebuie să capete un ințeles extins, de la teritoriu administrativ, la acela de complex național alcătuit din teritoriul național (teritoriul de formare și dezvoltare a poporului român), populația aferentă acestui teritoriu și națiunea română răspândită în afara acestui teritoriu.

Migrațiile din acest secol ale unor întregi grupuri bine conturate etnic și deschiderea căilor de informare fără frontiere, au creat premizele accelerării procesului globalizării, afectând pozitiv marile puteri absorbante ale potențialului uman din țările întârziate economic. Parte din valorile create de efortul comun al acestor grupuri în cadrul unor sisteme politice și economice propice dezvoltării, pot fi redistribuite spre origini, prioritar spre țările de proveniență ale acelor grupuri care și-au conservat identitatea națională. Un rol important în menținerea acestei identități îl constituie persistența regimurilor din țările originare de a menține legături statornice și de a sprijini comunitățile răspândite global (vezi Israel, Ungaria, Polonia).

Spre deosebire de acestea, în România post-comunistă, guvernele au instaurat o relație de tip metropolă-colonie cu românii de peste hotare, care inevitabil are un efect de înstrăinare, mai ales la generațiile tinere.

Fără o integrare socială, culturală și politică a milioanelor de compatrioți de peste hotare, autoritățile române ratează exploatarea întregului potențial uman, economic, financiar, politic și diplomatic al diasporei. Pentru integrarea acestui segment important al diasporei este nevoie, în primul rând, de crearea cadrului legislativ și concomitent al celui organizatoric cu instituțiile aferente.

 1.2 POTENȚIALUL DIASPOREI

Conform unor statistici, mai mult sau mai puțin exacte – din lipsa unor instrumente corecte de evaluare – în afara granițelor trăiesc în jur de 12 milioane de români, în acest fel apreciindu-se o populație românească globală de aproximativ 34 de milioane, din care 36%, locuiesc în afara României.
Prognoza UE consideră că până în 2020 populația care va rămâne în România va scădea până la 15-16 milioane.
Din această populație, generația emigrației continuă să-și păstreze trainice legăturile spirituale cu țara. Aceasta este o generație încă activă care încearcă să mențină sentimentul identității naționale la cei născuți pe alte meleaguri, pregătindu-i astfel să devină extensia României peste hotare.

Noile generații educate și integrate complet în viața țărilor lor pot deveni elementele de suport ale României, rezervorul de investiții și cunoștințe, sursa creșterii influenței românești pe plan internațional. Este un suport cu atât mai prețios cu cât vine de la oameni complet integrați și influenți în țările lor și de aceea acestora trebuie să li se creeze posibilitatea de a deveni participanți activi la viața publică a României.

Dacă nu se contracarează din timp tendința naturală de atrofiere și dispariție a identității românești la noile generații născute în diverse alte medii naționale si culturale, printr-o legătură permanentă cu mediul național românesc și prin crearea unui cadrul legislativ și organizatoric apt să reintegreze românii din afara granițelor, atunci resursele umane, economico-financiare și politico-diplomatice ale acestora, vor fi irosite pentru România.

 1.3 RELAȚIILE DIASPORĂ-AUTORITĂȚI

Actuala politică a Bucureștiului, atât la nivel guvernamental cât și la nivel de partide politice, se caracterizează printr-o totală indiferență și refuzare a dialogului. De aceea, este recomandabil ca administrația românească:
– Să se angajeze în contact direct și în dialog deschis cu diaspora.
– Să ia în considerație și să analizeze potențialul economic, social-politic, diplomatic și valoarea propunerilor și inițiativelor venite din diasporă.
– Să desființeze discriminarea cetățenilor români pe bază de domiciliu.
– Să își reînoiască interesul activ pentru menținerea identității membrilor comunităților românești atât din apropierea granițelor cât și a comunităților românești distanțate geografic, deoarece trebuie remarcat că pericolul înstrăinării crește proporțional cu depărtarea de țară.
– Să promoveze libera circulație a informațiilor din și despre diaspora pentru întreținerea relațiilor cordiale cu românii de peste granițe.
– Să prezinte corect prin renunțarea la filtrarea până la blocare a informațiilor despre diaspora. Prezentarea diasporei în termeni reali  va duce la aplanarea fricțiunilor inițiate de regimul comunist și la instalarea dialogului deschis ca mijloc de comunicare și colaborare.
– Să reanalizeze activitatea ambasadelor, consulatelor și centrelor culturale subvenționate de guvern care prin dezvoltarea unor relații de tip clientelar cu anumite grupuri nereprezentative pentru populația românească, devin focare de infiltrare, dezbinare și control a comunităților, creind tensiuni între diasporă și autorități. Propunem remedierea acestei situații prin dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase cu parteneri reprezentativi ai comunităților române locale după cum se arată în paragraful 1.4.
– Să-și creeze o strategie de lobby modern prin extinderea de la un lobby al relațiilor temporare (relații personale) la o tranziție spre un lobby permanent prin influența masei compacte a comunităților.

 1.4 PROPUNERI LEGISLATIVO-ORGANIZATORICE

1.4.1 CADRUL LEGISLATIV

a. Eliminarea Art.16 (3) din Constituție, pentru a permite participarea la viața publică a cetățenilor români de pretutindeni.

b. Eliberarea unui Act de Identitate Unic pentru toți cetățenii români, indiferent de domiciliu. Această propunere a fost făcută încă din septembrie 2000, dar a fost preluată, sub o formă modificată de către guvernul Ungariei. Prin existența acestui Act de Identitate, nu numai că se va elimina o discriminare, dar se va crea și instrumentul de evaluare corectă a numărului românilor existenți în întreaga lume. Și alte țări au acte de identitate unice și la purtător pentru cetățenii lor.

c. Existența unui singur tip de pașaport indiferent de locul domiciliului.

d. Modificarea Legii Electorale 68/1992, pentru a permite reprezentarea parlamentară a diasporei:

– Crearea Circumscripției Electorale 43 Diaspora, cuprinzând românii din afara granițelor.

– Numărul de senatori și deputați se va stabili proporțional cu numărul cetățenilor români (conform Actului de Identitate). Se va stabili distribuirea de mandate pe circumscripție și norma de reprezentare.

– Se va modifica Art. 20 din Legea Electorala 68/1992, pentru a permite inființarea centrelor de votare și pe lânga Centrele Culturale și locașurile de cult.

1.4.2 CADRUL ORGANIZATORIC

1.4.2.1 Centrele Românești

a. Justificare

Influența culturii și spiritualității românești este esențială pentru păstrarea identității naționale la populația de origine sau descendență românească, iar în acest sens experiența ne arată că rolul principal trebuie să-l joace Centrele Românești. În aceste locașuri sociale și culturale, viața comunităților se poate desfățura fără implicări confesionale, neutralitatea confesională eliberând membrii comunităților de prejudecăți, ajutându-i să se apropie și să se cunoască mai bine.

Centrele Românești pot deveni vitrinele de prezentare a valorilor naționale și implicit devin puternice centre de lobby pentru România.

b. Organizare

În cadrul Centrelor Românești își pot găsi locul Centrul Cultural, sediile organizațiilor comunitare, birourile Ministerului Românilor de Pretutindeni, consulatele generale și onorifice, sedii ale firmelor românești, mici complexe comerciale românești și un element esențial îl pot constitui secții universitare de predare a culturii umaniste românești.

Administrarea și conducerea acestor complexe trebuie să aparțină exclusiv comunităților, ca o condiție sine-qua-non pentru ferirea lor de influențe și presiuni politice cu evidente urmări de dezbinare.

Pentru protejarea de elementele poluante ale subculturii, va fi necesar sprijinul permanent al statului român pentru promovarea unei arte autentice naționale.

 1.4.2.2 Ministerul Românilor de Pretutindeni

a. Justificare

În condițiile creșterii dramatice a populației românești de peste hotare, Ministerul de Externe având ca rol reprezentarea intereselor politice, diplomatice și economice ale României în relațiile internaționale, este astăzi depățit de problemele diasporei. Prin degrevarea de atribuții anexe legate de relațiile cu românii din afară, întreaga capacitate a Ministerului de Externe va putea fi concentrată pe obiectivul principal al integrării euro-atlantice și pentru stabilirea unei strategii necesare aplanării actualelor relații încordate cu vecinii imediați.

b. Atribuții

– Păstrarea identității naționale, a spiritualității și culturii românești.
– Monitorizarea situației românilor din teritoriile limitrofe României.
– Asigurarea legăturilor normale între românii de peste hotare și autoritățile române.
– Rezolvarea efectivă a problemelor românilor de peste hotare prin departamente specializate.
– Eliberarea de documente oficiale

c. Organizare

Datorită conjuncturii politico-istorice, există două modalități diferite de abordare a societății românești de peste hotare: pentru românii din țările limitrofe României și pentru cei din așa zisa diasporă.

Există circa 13 departamente, în cadrul ministerelor, președinției, parlamentului care ar trebui să gireze problemele compatrioților de peste hotare.

Ministerul Românilor de Pretutindeni poate îngloba aceste departamente pentru a le spori eficiența și poate prelua activitățile nespecifice muncii diplomatice desfășurate de consulatele Ministerului de Externe.

Numirea în conducerea acestui minister a unor persoane fără coloratură politică și/sau personalități ale românilor de peste hotare care să întrunească asentimentul majorității forțelor politice românești, va asigura stabilitatea, autoritatea și încrederea diasporei în noul organism guvernamental.

d. Costuri

Deși aparent înființarea unui nou organism guvernamental implica costuri suplimentare, din cele ce urmează se observă că de fapt cheltuielile Ministerului de Externe scad dramatic în timp ce relațiile cu diaspora se îmbunătățesc, contribuind la realizarea dezideratului unei națiuni române sănătoase din punct de vedere economic și influente pe plan mondial.

a) Problema spinoasă a chiriilor costisitoare pentru diverse misiuni românești peste hotare se poate rezolva prin plasarea acestor agenții în incintele Centrelor Românești.

b) Spațiile sau clădirile pentru realizarea acestor centre se pot obține prin schimburi de proprietăți între state. Avantajul este dublu, deoarece afară de existența proprietăților românești peste hotare, spațiile obținute în România de diverse alte state, vor contribui la interesul acestora pentru valorificarea superioară a proprietăților obtinute prin schimb.

c) Serviciile pentru românii de peste hotare pot fi asigurate de cetățeni români locuind în străinătate (vezi Ambasada Americană care preferă să plătească localnici, din considerente de economie). În acest fel se reduc cheltuielile de ordinul miilor de dolari/lună pentru funcționari cu rang diplomatic, trimiși din țară (salariu, diurnă, sporuri pentru membrii familiei, chirie în locuințe scumpe cu regim special diplomatic, transport internațional, etc ).

 1.5 COMITET de MONITORIZARE și ACȚIUNE ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII ROMÂNILOR

Pe măsură ce se profilează tendința spre o societate deschisă, globală, se semnalează și o accentuare a reacțiilor xenofobe atât împotriva imigranților cât și asupra unor grupuri etnice naționale. Putem vedea o recrudescență a acțiunilor antiromânești în țările limitrofe României, dar și în alte țări europene pe măsură ce se apropie momentul integrării în UE și NATO. Un efect nedorit îl constituie deja, răcirea relațiilor cu țările slave, cu Moldova și cu Ungaria și nu tocmai cordiale cu Bulgaria, precum și atitudinea de distanțare și chiar ostilă a Cehiei.

Tocmai de aceea, în cazul unei asemenea izolări diplomatice, comparabile doar cu perioada interbelică, rolul societății civile este de a veghea și acționa în cooperare cu autoritățile române, prin mijloace legale împotriva discriminărilor la care este supusă populația românească, mai ales cea de peste hotare.

Ca un instrument al societății civile, capabil să realizeze această protecție este utilă crearea unui Comitet de Monitorizare și Acțiune Împotriva Discriminării Românilor alcătuit din personalități din domeniul juridic, istoric, specialiști în drept internațional, activiști pe tărâmul civic.

Comitetul va demasca documentele și declarațiile cu caracter denigrator, acțiunile întreprinse de persoane, asociații, organizații sau organisme guvernamentale și/sau internaționale având ca obiect discriminarea persoanelor de origine sau descendență română.

Formele de acțiune pot cuprinde scrisori adresate ONU și altor organisme internaționale pentru respectarea drepturilor omului, liste publice de asociații, organizații și organisme guvernamentale sau internaționale care promovează acțiuni discriminatorii (vezi acțiunile antiromânești din Ucraina și a autorităților comuniste de la Chișinău, alte acțiuni legale.

Se dovedește necesară inițierea și susținerea unei activități prietenești de informare și educare a națiunilor amintite în legătură cu istoria, cultura și valorile proprii României și poporului român.

În același timp se va duce o acțiune de deconspirare a dezinformării și acțiunilor adverse la care se pretează în mod curent anumite țări și naționalități. Acest scop poate fi atins prin informare documentată și propagată într-o formă accesibilă și atrăgătoare pentru aceste naționalități, pentru a se asigura relații statornice de respect reciproc.

 1.6  ZIUA IDENTITĂȚII NAȚIONALE –  27 Martie 1918

În condițiile în care națiunea este împrăștiată pe întreg cuprinsul globului și în condițiile în care românii din țările limitrofe României sunt supuși sub diferite forme unei deznaționalizări brutale, apărarea identității naționale prin protejarea tradițiilor și semnificațiilor istoriei neamului capătă o importanță capitală.

În acest context, considerăm că politica oficială de protejare a identității naționale trebuie să pună un accent deosebit pe respectarea și reînvigorarea sărbătorilor naționale și a sărbătoririi momentelor definitorii ale istoriei României.

Acum când dincolo de granițe, românii din Basarabia, din Ucraina sau din Iugoslavia luptă să-și păstreze identitatea, luptă pentru limba strămoșilor și pentru recunoașterea apartenenței la poporul român, este nevoie de reamintirea și onorarea identității naționale printr-o sărbătoare specială.

De aceea, considerând că primul pas al Reîntregirii s-a făcut la 27 Martie 1918, când românii de pe celălalt mal al Prutului regăsindu-și identitatea națională au proclamat Unirea cu Țara, propunem ca ziua de 27 Martie să devină una dintre sărbătorile naționale sărbătorită ca Ziua Identității Naționale Românești.

Aceste propuneri se regăsesc în diverse documente – printre care și in Rezoluția de la Atlanta 2001 – înaintate în decursul anilor: Președinției, Guvernului și Parlamentului României și vor continua să figureze în agenda permanentă de acțiuni ale Consiliului Mondial Român.
De asemeni, prin organizațiile și mijloacele de mass-media afiliate Consiliului, le vom promova în rândul conaționalilor noștri prin diverse forme de manifestare.

Mircea Popescu
27 Martie 2000
Anunțuri

3 răspunsuri to “– România Globală”

  1. […] pentru crearea unui asemenea minister DEPOLITIZAT, cerinta care dateaza tocmai din 2001 (veziSocietatea Romaneasca Globala). Sigur, pe baza intelegerii dintre partidele componente ale aliantei castigatoare in mod detasat a […]

    Apreciază

  2. […] ROMANIA GLOBALA […]

    Apreciază

  3. […] ROMANIA GLOBALA […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: