România avertizează

28 Februarie 2012 Avertisment românesc împotriva politicilor anti-românești La reuniunea ministrilor Afacerilor Europene, România a blocat luarea unei decizii privind candidatura Serbiei la UE, în pofida recomandărilor majorității țărilor membre. Această mișcare, deși pare o surpriză pentru neavizați, nu i-a luat prin surprindere pe cei care au urmărit cu atenție evoluția relațiilor româno-sârbe rezultate din atitudinea autorităților de la Belgrad față de minoritatea românilor din Serbia. Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului și senatorul PDL Viorel Badea președintele Comisiei senatoriale pentru Românii de Pretutindeni au atenționat de câteva luni că o asemenea măsura devine foarte probabilă dacă vor continua persecuțiile și intensificarea politicii de deznaționalizare împotriva comunității românești. Titus Corlățean a atras atenția la Bruxelles împotriva politicilor anti-românești ale guvernului sârb aflate în total dezacord cu standardele europene și a semnalat posibilitatea ca România să declanșeze mecanismul de blocare a deciziei privind admiterea Serbiei în UE până la reglementarea situației care-i afectează pe conaționalii noștri. În totală contradicție cu atitudinea fermă a celor doi senatori, „reprezentantul de diasporă” Wiliam Brânză deputatul PDL, președintele PDL-Diaspora a avut cuvinte de laudă la adresa administrației sârbe privind modul de abordare de către aceasta a problemei minorității române. Și aceasta în timp ce autoritățile de la Belgrad au dus o campanie acerbă de intimidare, amenințări, interdicții de manifestare a libertății de exprimare și slujire în limba română, mergând până la mușamalizarea atacurilor directe împotriva etnicilor români. Întrebarea care se pune în cazul acestui „reprezentant” este: „Oare ce interese ați avut domnule Wiliam Brânză pentru a mușamaliza această poltică antiromânească? Pe cine serviți dumneavoastră domnule deputat, pe români, sau pe sârbi?” Dacă guvernul sârb a crezut, în stilul tipic balcanic că „merge și așa” cu intrarea automată în UE, atitudinea fermă și demnă a României în apărarea comunităților românești, demonstrează că relațiile dintre țări, dintre vecini, chiar dintre țări prietene trebuie să se bazeze pe respectul reciproc și pe protejarea concetățenilor țărilor noastre, a drepturilor lor de afirmare culturală și spirituală fără avantaje dar și fără obligații suplimentare. Politica aceasta a României care folosește pârghiile ce-i stau la îndemână ca membru UE, trebuie să devină un avertisment extrem de serios și împotriva altor vecini care procedează discriminatoriu la adresa comunităților românești. Și aici mă refer la Ucraina, unde recentul episod de la Hagi-Curda este extrem de elocvent pentru politica anti-românească a autorităților de la Kiev. Vecinii noștri de la răsărit trebuie să fie foarte atenți în viitor la atitudinea pe care o vor adopta atât față de comunitatea românească, cât și la politica de bună vecinatate și înțelegere față de România, stat de a cărei disponibilitate va depinde adminterea lor în Uniunea Europeană. În același timp, forțele politice de la Chișinău care speră să ajungă la putere promovând un discurs anti-româneasc prin care incită la atitudini profund daunătoare în relațiile normale dintre frați, la fel ca și politicienii puterii care preferă să promoveze și să mențină diviziunea anormală a societății românești basarabene, trebuie să înțeleagă faptul că se pot găsi în situația de a se auto-izola sau de a fi izolați, indiferent de evoluția politică internă din Basarabia.