Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 73.562 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    mai 2024
    L M M J V S D
     12345
    6789101112
    13141516171819
    20212223242526
    2728293031  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Constantin Tanase II

15 Septembrie 2012

    MARSUL UNIRII
= Raspuns prietenului meu Constantin Tanase =

Draga domnule Constantin Tanase,

As fi vrut sa scriu “Draga prietene Constantin”, asa cum ne-am despartit candva la Atlanta, dar, simtind o nota de retinere si iritare in raspunsul care mi-a fost adresat, ma vad nevoit sa abordez o formula mai distanta, mai protocolara.
Regret ca nu mai stiti cine-i Mircea Popescu. Probabil, deoarece, asa cum subliniati, aceasta persoana nu mai reprezinta o “functie” si deci nici interes, fiind doar un simplu individ care-si permite sa emita niste idei si pareri. Mai mult, opiniile sale nealiniate vreunui curent politic, chiar daca sunt reluate din cand in cand in diverse medii din spatiul romanesc, nu apar intr-o publicatie scrisa ci pe un simplu blog personal intitulat simbolic “Diaspora si Reintregirea” (https://mipopescu.wordpress.com).

Interventia” la articolul dumneavoastra, publicata pe blogul respectiv si preluata sub o forma “bruta” si pe blogul Vitaliei Pavlicenco, se doreste o scrisoare deschisa, un dialog in confruntarea a doua ideologii, a doua puncte de vedere divergente.
De aceea, finalul acestei “interpelari” adreseaza intelectualilor basarabeni, al carui exponent sunteti, niste intrebari retorice, nicidecum inchizitoriale, asupra pozitionarii fata de cele doua ideologii.

Pe de o parte, exista adepti ai ideologiei „romanismului unionist„, un romanism complet reprezentat prin (re)integrarea natiunii romane intr-un singur stat. Si aici ne referim la revenirea in cadrul Romaniei a celor catorva judete care au mai ramas in componenta Basarabiei ca urmare raptului si genocidului sovietic.
Pe de alta parte, prinde radacini ideologia calpa si nesustenibila a statului suveran si independent moldovenesc in care elementele romanesti sunt privite ca minoritare. Desigur, din punctul de vedere al romanilor basarabeni statalisti, se accepta o ideologie de compromis a „romanismului a doua state„, sub forma secesionista a unui al doilea stat romanesc suveran.

Nu trebuie uitat ca lupta pentru elementul romanesc a fost dusa cu un succes fara egal de PPCD in frunte cu Iurie Rosca si cu Vlad Cubreacov, chiar daca unii, dezicandu-se de acesti lideri, le neaga meritul incontestabil in reinvigorarea spiritului romanesc in Basarabia.
Dar, victoria impunerii romanismului realizata in societatea basarabeana de miscarile extraordinare organizate de PPCD, a inceput sa paleasca in momentul in care aceeasi lideri au abandonat idealul unirii cu Romania pronuntandu-se pentru consolidarea statalitatii si facand compromis chiar cu dusmanii romanismului.
Dezertarea lui Rosca si abdicarea totala a ideii unioniste duce, in zilele de astazi, la un asalt pe toate fronturile tocmai impotriva romanismului si la o noua destabilizare atat a statului cat si a societatii. Cred ca nu-i nevoie sa exemplific.

Dumneavoastra considerati ca pentru apararea romanismului exista si alte metode decat manifestarea din 16 Septembrie. Atata doar ca marsul respectiv pune in discutie revenirea Basarabiei la Romania, nu apararea romanismului care-i subinteleasa prin insasi procesul unirii.
Si atunci, mi se pare ca, la fel ca Ghimpu, Chirtoaca si alti romani neunionisti, parasiti ideea unirii pentru a pasi pe poteca stramta care duce spre fundatura ideologica exprimata prin formula “un popor, doua state romanesti”.
A va exprima ingrijorarea ca pot interveni evenimente violente, dovedeste fie lipsa de incredere in institutiile statului, fie indemn la renuntare, la defetism.
Deci, reducand ideile nationale doar la “apararea romanismului”, reveniti la potecile batute de Iurie Rosca. Cu alte cuvinte, va intoarceti, ideologic, de unde ati plecat. Sa ma insel oare?

Scuza reprezentativitatii pe care o gasiti politicienilor actuali, care, in opinia dumneavoastra, ar fi indreptatiti sa nu ia in considerare dorintele unioniste, mi se pare fara consistenta.
Mai mult, in acelasi spirit defetist, credeti ca aceasta clasa politica poate recurge la masuri coercitive impotriva tendintelor si miscarilor unioniste.

Oare pierdeti din vedere ca societatea are doua componente, una politica si alta civica? Acestea nu actioneaza sincron ci pot avea doar eventuale puncte de tangenta, fie in cadrul campaniilor electorale cand politicul lanseaza platforme de cele mai multe ori populiste menite sa capteze voturi, fie cand, sub presiunea civicului, inclusiv a marsurilor, acelasi politic cedeaza si incearca un compromis pentru atenuarea nemultumirii sau chiar pentru acceptarea unor cereri indreptatite ale unei largi paturi a populatiei.
Deci, politicienii de la Chisinau, fortati de actiunile unioniste, vor trebui pana la urma sa accepte si acest curent din societatea basarabeana.

De aceea, cred ca dumneavoastra va inselati cand considerati ca politicienii vor refuza realitatea si vor considera ca o atitudine dura si intransigenta la adresa propriului popor ar fi solutia pentru “pacificarea” unei societati care se caracterizeaza prin orice, numai prin unitate si armonie, nu.
Politicienii care vor dori sa “stranga surubul” se vor autoelimina sau vor provoca mai mult decat rezistenta populara, poate chiar razboi civil si interventii externe. Chiar atat de inconstienta credeti ca a ajuns aceasta clasa polititica?

Cat despre ingrijorarea ca marsurile unioniste vor ajunge sa provoace lupte intre romanii unionisti si cei ne sau antiunionisti, este o idee izvorata din refuzul acceptarii existentei luptei ideologice, in conformitate cu cele doua ideologii pe care le-am definit mai sus.
Iar partidele care-si disputa pe fata aceste doua ideologii “romanismul unionist” si “romanismul a doua state” sunt tocmai cele doua partide basarabene, PNL si PL.
Doar electoratul va ajunge sa transeze aceasta lupta ideologica.
Din pacate, si in Romania exista adepti ai ideologiei “celor doua state romanesti” care, implicit, influenteaza acest electorat.

Deci, domnule Tanase, in opinia mea, frontul de lupta intre romani nu poate exista pe tema unei singure tari romanesti.
Cei care nu accepta unionismul sunt doar profitori ai unei situatii tulburi de secesiune, incercand sa suga de la doua oi.
Sug de la Romania, declarandu-se romani si profitand de avantajele pe care le confera aceasta situatie, sug si  de la Rusia care-i incurajeaza in aceasta atitudine de mentinere a unei zone gris si instabile la granita cu Romania. Cu alte cuvinte, lupta se da intre romani si mancurti.

Programele de integrare economica si culturala, de care vorbiti, sunt bune, dar nu au legatura cu societatea civila care nu are instrumentele de a le pune in practica.
Mai sus, spuneam ca sunt doua componente distincte ale societatii.
Una este cea a politicului care guverneaza si care are datoria sa creeze programe de integrare ca cele pe care le propuneti si care-si realizeaza programele prin metodele cooperarii constructive cu Romania, ceeace guvernul Romaniei este dispus sa faca si chiar face. Dar aceste programe, atata timp cat sunt folosite doar la consolidarea statalitatii unei tari aflata in permanenta instabilitate sociala, politica si economica nu duc decat la crearea unei falii intre o administratie corupta si lipsita de idealul national si societatea civila.

Tocmai de aceea, acest segment al societatii civile romanesti basarabene are rolul de a presa politicul pentru a-l face sa inteleaga necesitatea normalitatii unui singur stat national romanesc, nu a falsei idei a “doua state un singur popor”.
In consecinta, marsul din 16 Septembrie nu poate veni cu programe de integrare, ci doar cu cererea adresata administratiilor de la Chisinau si Bucuresti de a tine seama de aceasta dorinta populara a unui singur stat romanesc. Si, desigur, cu cat amploarea unei asemenea manifestari este mai mare, cu atat problematica unirii va ajunge si la birourile de presa internationale si, implicit, al cancelariilor straine.

Imi pare rau, dar eu, Mircea Popescu sunt adeptul ideologiei “romanismului unionist” care se afla in lupta cu ideologia “romanismului a doua state”. Si aceasta pozitie m-a determinat sa adresez intrebarile retorice care v-au suparat.

Si pentru a va raspunde la intrebarea dumneavoastra, locuiesc in America, dar traiesc in Romania, Romania cea adevarata in care Prutul este un rau interior. Insasi faptul ca ma framanta tot ce se petrece in acest spatiu romanesc, chiar si “interventia” mea la articolul dumneavoastra, este o dovada. La fel si prezenta mea la acest Mars al Unirii este totala, prin suportul moral, ideologic, spiritual, chiar daca nu este fizica.
Nu uitati, “La inceput a fost cuvantul”.

Cu aceleasi sentimente prietenesti,

Mircea Popescu

5 răspunsuri to “Constantin Tanase II”

  1. Onorate D-le Mircea Popescu! E super!!! Bravo!!! Ar fi de dorit de scris o scrisoare deschisa catre romanii din ambele Romanii, un Apel de Unire!!! Convocarea urgenta, la 1 decembrie a Marii Adunari Nationale in bucuresti si Chisinau…pentru a cere Parlamentelor votarea Unirii!

    Apreciază

  2. titirez said

    Am citit cat am putut eu mai atent prezentul articol.Chiar daca unele idei(puncte) nu-mi sunt pe deplin clare sub aspectul a ceea ce implica intrinsec(nu datorita exprimarii ,al formularii dv)-mult si esential din ceea ce explicati aici corespunde intrebarilor mele. Disjunctia care o operati intre „romanismul unionist” si „romanismul a doua state „(romanesti) este una dintre ele.Ati reusit sa ma convingeti: ideologia „un popor doua state romanesti” este o fundatura si nu duce nicaieri, nu foloseste , de fapt, la nimic. Dimpotriva!! Duce direct la alte frecusuri, la alte provocari, dispute samd cu efecte din cele mai negative.Ideologia respectiva cred , de facto si de jure,ca nici nu a plecat din interior romanesc, ci din exterior ,dar care ,printr-un reflex de seductie a fost adoptat si in interiorul constiintei romanesti.Atat dincoace de Prut , cat si dincolo de Prut.S-a raspandit cu frenezie pripita, fara nicio opreliste rationala. A i te opune acum, inseamna a fi taxat urgent cu eticheta de nationalist/nationalism. Si la scoaterea pe tusa.Drept consecinta.La atat sa se reduca totul,oare ? Asta sa insemne in cazul Romaniei nationalism?Fie si admitand realitatea tot mai extinsa si inerenta a globalismului?
    Cat priveste ziarul Timpul si directorul sau, nu mai am ce comenta.Cunosc , cred eu, destul de bine si „ideologia ziarului” si editorialele teziste si frecvent contradictorii semnate de C.Tanase.
    Prea optimist nu pot sa inchei. Incerc nota realista. Mai e mult pana departe. Asta e. Dar ASTA nu are a face nimic cu sentimentul capitularii.

    Apreciază

  3. patriciu said

    Puteţi viyiona întreg evenimentul (marşul) la http://www.youtube.com/watch?v=2dwDiCDpR5E&feature=plcp (părţile.1,2.3) sau yutube : alecu 1896
    Filmări Anatol Marin, Mai puteţi viziona sedinţa Consiliului DPN (Delegaţia Politică Naţională) al PNL de Basarabia tot la Alecu 1896 (a avut loc astăzi,16.09.12, între orele 10.00 şi 12.00)

    Apreciază

  4. patriciu said

    D-le Mircea!
    Vă mulţumesc mult,mult că scrieţi şi D-ră adevărurilepe care tot mulţi-mulţ,alde mine,unionişti,susţinători ai ideii ca cele 6 foste judeţe româneşti (ce a mai rămas din Basarabia şi sunt actuala Rep.Moldova) să revină cum e firesc şi normal, la România,ca teritoriile sale de la est de Prut,şi să terminăm odată cu gluma asta deprost gust a istoriei naţionale Româneşti,numită de şmecherii profitori privelegiaţi drept al doilea stat românesc Repub.Moldova
    Anatol Marin (Basarabia)

    Apreciază

  5. […] Constantin Tanase II […]

    Apreciază

Lasă un comentariu