Brand de țară
11 Octombrie 2013Scandalul – Brand de țară= Părere personală = Scandalul se dovedește a fi cea mai înaltă formă de expertiză a guvernantului român. Tocmai de aceea, scandalul a devenit „brandul României”. Avem scandal între președinte, prim ministru, parlament, între partidele arcului guvernamental, între opoziție și putere, între unguri și români, între europarlamentarii cetățeni romani – mai români sau mai unguri – și țara care i-a trimis la Bruxelles sa-i reprezinte interesele. Avem scandal, scandal, scandal, scandal. Treburile țării sunt plasate undeva la o periferie a preocupărilor administrației și parlamentarilor prea ocupați să-și consolideze poziții, maimuțărindu-se în spectacole grotești cu iz electoral. Investitorii străini sau autohtoni se gândesc de două-trei ori înainte de a scoate banul din buzunar. Paralizați de frică, funcționarii statului se pun la adăpost acceptând tutela exterioară de la care primesc directive și instrucțiuni: cine și cum ar fi bine să fie judecat, cum să fie atenționată și ”educată” populația, cum să se păstreze statu-quo-ul instituțional prin ignorarea voinței populației și așa mai departe. „Managerii competenți” ai României, roși de ambiții, orgolii și interese, neștiind să stabilească nici priorități pentru realizarea unei strategii de dezvoltare națională, nici să foloseasca pârghiile necesare creșterii economice, nici să instaureze pacea și confortul social, se gratulează în văzul lumii cu cele mai nedemne epitete. Politica țării, în care scandalul politic este cap de afiș, a ajuns să fie o politică a mâinii întinse cerșind fonduri europene care să acopere incopetența administrativă. Mai poate oare mira pe cineva, că de la cel mai înalt nivel, se flutură sloganul antinațional al „renunțării la suveranitate pentru a întări UE”, adică pe cei de la care se așteaptă pomana? Sigur, suntem membri UE, dar am aderat tot cu mâna întinsă, așteptând mila altora fără să avem curajul să negociem cu demnitate condiții care să conserve tradiția, interesul național și recunoașterea dreptului poporului român la reparații istorice, inclusiv prin perspectiva reunificării. Dacă nu se înțelege că bunele relații internaționale înseamnă și independența politicii interne, atunci, fie nu există relații, fie vorbim de relații de vasalitate. Cu aroganță, atât funcționarii UE cât și curelele lor de transmisie de la București consideră că “populația este proastă și înghite orice, atâta timp cât i se dau semințe pe care să le roadă la circul la care asistă.” Deci, atenție, saturația populației față de veșnicul scandal care dezbină și subjugă națiunea, ar putea să ia o turnură neașteptată prin revolta deschisă impotriva ingerințelor străine acceptate cu servilism de o administrație lipsită de patriotism. |
MIRCEA POPESCU DIN AMERICA: | ומניה עברית שואה קבוצה של אמת מוצהרת said
[…] Brand de țară […]
ApreciazăApreciază