Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 49,873 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Aprilie 2017
    L M M M V S D
    « Mar    
     12
    3456789
    10111213141516
    17181920212223
    24252627282930
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Geopolitică post-alegeri

21 Noiembrie 2014

Geopolitică post-alegeri

Alegerea unui președinte român, susținut vizibil de aripa dură a UE, are o profundă semnificație și importanță în jocurilor geostrategice din spațiul european, așa cum spunea un politician vest european că alegerea unui etnic german ca președinte al României poate fi considerat ca cel mai important moment politic european al anului.
Dacă ne gândim la suportul constant al Germaniei, în particular, și al UE în general pentru Băsescu, inclusiv la alegerile din 2009 în defavoarea lui Geoană și ulterior la referendum, precum și la victoria neașteptată a lui Johannis, împotriva unui Ponta care în ultimul timp cocheta cu Statele Unite, s-ar putea trage concluzia că România, dovedind un potențial real de dezvoltare dincolo de orice previziuni, devine un teren de competiție între Berlin și Washington.
Ca o simplă paranteză, dacă anumite medii politice externe nu i-au sugerat s-o facă, mi se pare  extrem de anormală cedarea lui Victor Ponta după numărarea a numai vreo 30% din voturi.

La alegerile din 2009, Mircea Geoană era văzut ca omul Americii, datorită multiplelor sale legături pe malul Potomacului, iar ca ministru de externe se remarcase prin câteva luări oficiale de poziție împotriva unor impuneri dictate de UE. În plus, ministrul de externe Mircea Geoană a fost artizanul intrării României în NATO.
Pe de altă parte, Victor Ponta și ministrul de externe Titus Corlățean, prin vizitele destul de prolifice din ultimul timp la Washington, cu întâlniri și în mediile republicane, încercau să dea o nouă dimensiune relațiilor cu Statele Unite.
În același context, nu trebuie uitat că înainte de debarcarea sa, Crin Antonescu făcuse și el vizite pe malul Potomacului.
Cu alte cuvinte, intensitatea contactelor româno-americane la nivel înalt erau în continuă creștere, lucru desigur remarcat cu discomfort de anumite cancelarii occidentale, dar și de Kremlin.

Toată această activitate, inițiată mai ales de partea română, avea loc în scopul atragerii atenției Statelor Unite spre zona noastră, după o perioadă de stagnare datorită faptului că interesele geostrategice ale actualei Administrații americane priveau doar tangențial România.
Interesul american redus pentru această zona a Europei s-a manifestat și prin ambasadori sau împuterniciți care, fie au trimis Washingtonului semnale greșite, fie au exprimat în spațiul public românesc poziții destul de nepotrivite, prompt speculate de propaganda antiamericană pentru o crea o anumită stare de spirit în rândul populației.

Entuziasmul cercurilor vest-europene față de alegerea lui Klaus Iohannis, având legături strânse cu Germania, dovedește că Europa vrea să-și consolideze și să-și impună o poziție fermă în România în defavoarea Statelor Unite cu care Berlinul, mai ales, se află într-o stare de tensiune politico-diplomatică. Poate nici nu este de mirare, atâta timp cât Londra, aflată în disonanță cu UE, este aliatul tradițional al Americii.
Eliminarea influenței americane din Europa se pare că este una dintre prioritățile UE.

Însuși faptul că, odată cu rezultatul alegerilor prezidențiale din România, Administrația americană accelerează procesul de numire al unui ambasador la București face plauzibilă varianta că însfârșit, Washingtonul se trezește din letargie și încearcă să recupereze terenul pierdut.
Desigur, nu trebuie omis faptul că Președintele Obama este nevoit să profite de ultimile zile ale unui Senat democrat, pentru a reuși numirea unui ambasador de o anumită gândire ideologică.

În acest context de confruntări externe pentru spațiul românesc, rămâne de văzut cum va evolua relația București-Chișinău, care se încălzise excesiv din punctul de vedere rusesc, în condițiile în care cancelarul german s-a plasat permanent în favoarea soluțiilor Kremlinului pentru Basarabia, chiar dacă din cauza situației din Ucraina UE este nevoită să adopte temporar o poziție mai dură față de o Rusie de care depinde energetic.

Având în vedere că țara noastră se află într-o poziție geostrategică interesantă atât pentru Germania cât și pentru Statele Unite, președintele ales și noua echipă de la Externe au posibilitatea să profite de situație pentru a echilibra interferențele externe și pentru a le tempera excesele.
Lucrând coordonat, președinția și guvernul pot impune interesul național în relatiile externe ale României, concomitent cu o continuare pe un plan superior al apropierii de Basarabia, cu atât mai mult cu cât dincolo de Prut se va duce peste câteva zile o acerbă luptă electorală în care forțele retrograde și anti-românești vor încerca să readucă Basarabia pe orbita Rusiei.

Un răspuns to “Geopolitică post-alegeri”

  1. […] Geopolitică post-alegeri […]

    Apreciază

 
%d blogeri au apreciat asta: