Sfânta Sofia

12 Iulie 2020 Lumea creștină și nu numai, este stupefiată de decizia autorităților turce de a transforma în moschee cea mai mare catedrală ortodoxă bizantină, Sfânta Sofia cu o vechime de 1483 de ani, locașul cel mai impresionant și venerat al creștinismului ortodox și al creștinismului în general. Sunt voci care afirmă că, urmând exemplul separării statului de religie pe ”model european”, reformatorul Kemal Ataturk a transformat Hagia Sofia din moschee, cum devenise în 1453 după căderea Constantinopolului, în muzeu în 1935. Prin afirmația ”modelului european”, se trece cu vederea îndemnul creștin: „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu” făcut chiar de Iisus Hristos în Marțea Mare din Săptămâna Patimilor. Este un exemplu al modului în care Europa progresist-liberală se dezice de rădăcinile creștine (a se vedea respingerea Constituției UE), însușindu-și doar anumite precepte creștine pe care le deposedează de haina originală și le îmbracă în haina liberalismului. În acest caz, aceea a statului secular. Revenind la subiect, dar poate greșesc, în opinia mea, Sfânta Sofia, ca locaș de cult, aparține lui Dumnezeu, nu statului. De aceea, cred că edicte, legi care să stabilească autoritatea „Cezarului” asupra unei Biserici, în locul autorităților ecleziastice, ar fi contrare atât învățăturii lui Hristos, cât și principiilor statului secular. Mă întreb dacă moscheele aparțin statului turc. Europa are prea puține tangențe, în particular, cu moștenirea creștină și, în general, cu respectul pentru tradiție și valorile culturale ale trecutui, așa cum o dovedesc acțiunile nepedepsite de vandalizare ale statuilor înaintașilor creatori ai culturi europene și încurajarea, inclusiv prin legiferare, ale eliminării simbolurilor Istoriei care nu sunt ”corecte politic”. De aceea, cred că lamentările sunt inutile în condițiile în care o Europă progresist-liberală nu va fi dispusă să ia măsuri și să facă presiuni, cel puțin pentru revenirea la starea de muzeu a Sfintei Sofia. Dar, soluția normală și morală ar fi restituirea acestui simbol al creștinității ortodoxe, Sfânta Sofia către Patriarhia Ecumenică Ortodoxă a Constantinopolului și pentru aceasta, lumea creștină care este astăzi doar revoltată, să acționeze unitar, antrenând pe lângă Biserici surori, autorități statale și credincioși din lumea largă.