Copilul european

10 Ianuarie 2019 Având în vedere că UE se erijează ca entitate care reglementează viața socială, economică, chiar morală a continentului, problema viitorului european trebuie să pornească în primul rând de la grija pentru copii asigurându-le condiții materiale egale. Principial, UE dorește o nivelare europeană în toate domeniile și de aceea standardul de educație și bună stare a copilului european nu ar trebui să difere de la țară la țară. În consecință, copilul are dreptul la aceleași condiții materiale și educaționale, fie că se află în România, Franța sau Grecia. Și pentru asta, Parlamentul European ar trebui să introducă un pachet legislativ complex care să meargă de la realizarea unui fond comun al copilului European până la responsabilizarea părinților în creșterea și educarea copiilor, trecând prin amendarea legilor prea permisive ale exportului necontrolat al forței de muncă, dinspre țările slab dezvoltate ale Europei. Prin crearea unui Fond al Copilului European se va realiza instrumentul financiar prin care fiecare copil din spațiul UE își va avea partea sa de fonduri nerambursabile bucurându-se de condiții egale de dezvoltare și educație. O agenție europeană specializată va avea rolul de a gestiona și supraveghea distribuirea și folosirea fondurilor. Sigur, acum există o perioadă de tranziție cu diverse grade de educație și dezvoltare socială, dar o Europă se va putea numi Unită doar dacă nu vor mai exista condiții de dezvoltare diferite ale populației sale tinere. În partea doua, pachetul legislativ propus trebuie să cuprindă măsuri la nivel European pentru încurajarea RESPONSABILIZĂRII părinților în creșterea și educarea copiilor. În acest sens, trebuie plecat de la principiul că oricare cetățean-părinte european are ca primă obligație întreținerea propriilor copii, înaintea dreptului de deplasare liberă, în căutarea unor avantaje materiale, prin abandonarea obligațiilor parentale. De exemplu, plecarea la muncă în diverse țări a părinților și abandonarea copiilor, eventual în sarcina unor bătrâni, trebuie interzisă prin măsuri restrictive. Abandonarea copilului este un lucru abominabil care nu este compatibil cu Europa secolului 21. Desigur, este la fel de inuman pentru orice zonă a Pământului, cum se întâmplă cu valurile de copii neînsoțiți trimiși din diverse țări ale lumii a treia spre Europa sau Statele Unite. Ignorarea inconștientă sau chiar încurajarea acestor situații este cauzată nemijlocit de ABSOLUTIZAREA dreptului la ”liberă deplasare și muncă”, dar fără aplicarea automata a ”dreptului la întregirea familiei”, deci fără impunerea obligației firești, naturale a fiecărui părinte de a-și crește proprii copii. Iar impactul asupra societății românești este nu numai devastator, dar conduce in acelas timp la o adevărată catastrofă umanitară, manifestată prin DEPOPULAREA masivă a țării și scăderea nivelului general de educație. Depopularea țărilor europene mai puțin dezvoltate conduce la o pauperizare mai accentuată a țărilor ”donatoare” de forță de muncă și implicit la o creștere exponențială a decalajului. Pentru stoparea acestui process dezintegrator, europarlamentarii români, în loc să exporte scandalurile politice interne, ar trebui, chiar au datoria să propună măsuri pentru reducerea decalajului creat față de țările dezvoltate europene: – prin restricționarea libertății dreptului la muncă în spațiul european fără îndeplinirea obligațiilor primare de întreținere la nivel european al propriilor copii; – prin obligația Uniunii Europene de a asigura condiții egale materiale de dezvoltare a fiecărui copil din spațiul european. În plus, România are șansa să dețină președinția Consiliului Uniunii Europene, iar dacă ”obiectivul principal al mandatului ţării noastre este consolidarea unei Europe mai coezive, mai unite şi mai puternice”. așa cum a declarat președintele Iohannis, atunci inițiativa ”Copilului European” ar putea fi promovată cu success de țara noastră, tocmai pentru realizarea fundamentului unității Europei, care este gradul ridicat de educație și dezvoltare a generației de mâine.