Despre Vieru

In Ianuarie 2003, Grigore Vieru facea o vizita romanilor din Los Angeles. Situatia din Basarabia era controlata de Voronin si partidul lui comunist care actiona pentru moldovenizarea fortata a tarii. Profitand de ocazie, am discutat cu fratele Grigore, cum insista sa ne numim, ca acesta sa trimeata o scrisoare presedintelui american George Bush pentru a-i explica, prin vocea sa de basarabean autorizat si influent, despre realitatile de dincolo de Prut. Am stat multe ore impreuna sa discutam ce-ar trebui spus. Grigore a scris, a tot scris, a sters, a adaugat cuvinte, fraze, idei. Pastrez ca pe o relicva scumpa acel document „diplomatic” scris de mana neuitatului meu prieten. In acea perioada, relatiile lui Vieru cu Tanase nu erau cele mai cordiale. Din discutiile avute, am simtit ca era profund afectat de aceasta stare pe care insa nu stia cum s-o aplaneze. M-am gandit la un siretlic. L-am rugat pe Grig sa-i transmita personal lui Constantin Tanase o scrisoare din partea mea, stiind ca i-ar fi fost greu sa ma refuze. Si ca sa fiu mai convingator am scris o epistola de mana chiar in fata lui ca si cand ar fi fost un gand venit pe neasteptate. Se pare ca aceasi intalnire dintre cei doi mari romani ai Basarabiei a constituit momentul apropierii dorite si al strangerii unor relatii de prietenie intre cei doi, prietenie care a durat pana la moartea tragica si prematura a lui Grigore Vieru. ===========================Draga domnule Constantin Tanase, Profit de ocazia vizitei lui Grigore Vieru in Los Angeles ca sa va trimit un mesaj de prietenie si speranta. Prietenie, ca urmare a sentimentelor care ma anima pentru dumneavoastra mult timp dupa momentul Atlanta 2001, si de speranta ca ceea ce am intrezarit in acea primavara poate va prinde viata si prin aportul altor intelectuali de marca de dincolo de Prut. N-am uitat ca de fapt la Atlanta, dumneavoastra ati fost cel care ati impins spre finalizare actul de nastere al CMR-ului: “Ce sa mai asteptam, ati spus, sa ne adunam si sa facem acum sedinta de constituire”. Iar cand m-ati propus si ati pledat pentru alegerea mea in functia de presedinte al nou infiintatului Consiliu Mondial, spuneati: “De la Chisinau vreau sa discut problemele care ne ard, direct cu Mircea Popescu ca presedinte, nu ca element de transmisie”. Au trecut aproape doi ani si desi problemele care parjolesc Basarabia sunt multe, de dincolo de Prut n-am primit nici-o veste. Dar stiu ca s-au petrecut schimbari si in viata dumneavoastra care din fericire au dus la aparitia “Timpului”, ziar care sunt convins ca va rapeste pana si somnul. Iata ca astazi, in revansa, este randul meu sa imping lucrurile spre crearea filialei CMR din Basarabia, intr-o conjunctura diferita, aceea de a ajuta in lupta pentru supravietuirea elementului romanesc si a renasterii constiintei nationale. Pentru ca lucrurile sa nu treneze la nesfarsit in discutii fara finalitate, am decis infiintarea la 1 Decembrie 2002, a Consiliului National Roman-Basarabia, filiala a CMR si l-am numit pe Grigore Vieru director temporar al acestuia. In luna martie, Nicu Popa va veni la Chisinau ca reprezentant al CMR, pentru a asista la sedinta de alegeri a noii conduceri si de lansare oficiala a organizatiei. Pentru ca lucrurile sa capete contur, o importanta suma a fost depusa pentru viitoarea filiala, prin contul Consiliului Romano-American din California, membru al CMR pentru a ajuta la formalitatile de inscriere oficiala a organizatiei si pentru alte necesitati. Din momentul publicarii hotararii de infiintare a unei filiale a CMR in Basarabia, am primit numeroase mesaje de la tineri basarabeni imbarbatati de idee si dornici de a actiona in cadrul acesteia. Am discutat cu Grig Vieru, ca la intoarcerea la Chisinau sa contacteze cat mai multi intelectuali basarabeni de renume si in primul rand pe dumneavoastra ca membru fondator al CMR, pe care sa-i convinga sa constituie nucleul de influenta si autoritate al acestei grupari a societatii civile a romanilor basarabeni in jurul caruia sa graviteze tineretul. Domnule Tanase, V-am cunoscut la Atlanta unde v-am apreciat echilibrul si puterea de analiza. Sunteti indispensabil unei asemenea lucrari cum este renasterea nationala. Ziarul “Timpul” traieste si are succes datorita dumneavoastra. Prin scrisorile pe care le primiti cunoasteti realitatea tarii. Dar amandoi intelegem ca miscarea nationala este o actiune de echipa si doar o pleiada de personalitati ale culturii poate aduna tineretul si ii poate canaliza entuziasmul intr-o actiune inteligenta si responsabila. Vedem ca politicianismul ambitiilor personale s-a erodat in asa masura incat alegatorii potentiali ai fortelor nationale democrate prefera absenteismul lasand partie libera celor care inselati de propaganda vad in comunisti un bloc solid capabil sa le ofere siguranta zilei de maine. De aceea este nevoie de o organizatie a societatii civile care sa exercite presiune pentru crearea unui bloc unit al fortelor politice democrate. Si ma bucura ca tocmai in aceste momente in care va scriu, Partidul Liberal si PNTCD-ul isi declara solidaritatea cu actiunile PPCD-ului. Nu trebuie sa ne mintim, lupta o veti duce dumneavoastra, acolo in Basarabia, iar pentru succes aveti nevoie de ceva care acum lipseste, unitatea. Vocile puternice dar singuratice au nevoie sa rasune impreuna pentru a aduna lumea in jurul lor. Iar umbrela CMR-ului da siguranta ca exista un suport moral si chiar material din partea fratilor din afara. Va dau un exemplu. Pentru a-i scrie lui Bush, Grigore Vieru a avut nevoie de suport moral pe care l-a gasit la CMR. Am stat alaturi de el aproape cinci ore pana a terminat scrisoarea, am discutat-o si apoi in aceeasi seara am trimis-o pentru traducere in engleza si expediere la Casa Alba precum si presei romanesti de pretutindeni. Ecoul a fost intr-adevar impresionant. Pastrez originalul, cu stersaturi, cu adaugiri ca pe un document de inalta valoare si sunt sigur ca va deveni in timp un document de referinta, un adevarat simbol al demnitatii intelectualitatii basarabene retrezite de glasul indurerat al Basarabiei, asa cum ati remarcat in frumosul dumneavoastra editorial. Ati fost un factor cheie al creerii CMR-ului si consider ca aveti o datorie morala de a merge mai departe, de a va ajuta copilul sa creasca. Si trebuie sa creasca. Va rog sa participati si sa intariti acest Consiliu National prin intreaga dumneavoastra autoritate morala. In fond nu este organizatia altcuiva decat a romanilor basarabeni, este organizatia de care au nevoie ca de aer chiar daca inca nu-si dau seama de acest lucru. Si autoritatea unui Tanase, Vieru, Dabija, Saharneanu, ca sa enumar doar cativa, va face ca glasul dumneavoastra sa rasune si in urechile politicienilor care se complac in rafuieli meschine. Miscarea de retrezire a constintelor are nevoie si de patosul poeziei dar mai ales de analiza lucida a realitatilor pentru a se trasa liniile pe care societatea civila le are de urmat. Si in mod sigur politicul va trebui sa tina cont in cele din urma de directia pe care veti reusi s-o imprimati. La sfarasitul anilor 80, Basarabia a renascut datorita elementului ei cel mai de pret, intelectualitatea. La fel si astazi, vechea intelectualitate improspatata cu tineretul basarabean si sprijinita de romanii imprastiati prin toata lumea, poate si trebuie sa preia conducerea acestui proces de supravietuire si de realipire la valorile comune spirituale, chiar daca generatia noastra nu va ajunge sa asiste la stergerea granitei artificiale care ne desparte Patria. Cu toata dragostea si speranta, Mircea 22 Ianuarie 2003 Los Angeles