Anti-românism

31 Martie 2021 Extinderea în spațiul public a incriminării unui popor, a unei rase, a unei națiuni din cauza actelor reprobabile sau chiar criminale ale unor persoane sau grupuri singulare din respectivele entități constituie adevărata formă de intoleranță împotriva căreia trebuie luată atitudine. Și aici trebuie cuprinse și atrocitățile unor regimurile despotice care au terorizat inclusiv poporul propriu, acel popor care astăzi este făcut vinovat, în întregul său, de crime cărora le-a căzut el însuși pradă. Nu popoarele, națiile trebuie puse la zidul infamiei, ci sistemele care au generat ororile la adresa umanității. Dreptatea cere să se facă distincție între popor și sistem, dacă nu dorim să trăim într-o permanentă stare de vendetă. Acestă intoleranță absolută trebuie combătută la nivel global dacă se dorește cu adevărat crearea unui climat de conviețuire civilizată. Iată două exemple pe care le consider concludente pentru exacerbarea nejustificată a urii etnice și rasiale. M-am izbit de replici vitriolice, pline de ură la adresa României și a românilor, afirmându-se că în România antisemitismul este un fenomen istoric îmbrățișat de românii care au ucis 300.000 de evrei. Și astfel, se ajunge la clasificarea națiunii române ca o națiune barbară și teroristă. Anatema asupra României este deja aruncată. Oare, această etichetă a vinei colective românești nu constituie o atitudine de ură la adresa românilor, nu înseamnă antiromânism care trebuie combătut? În America, rasa albă, în totalitatea ei, este considerată o rasă violentă, o rasă criminală care trebuie să fie făcută responsabilă și să plătească permanent pentru sclavagism. Intoleranța a ajuns la un asemenea nivel încât sunt atentate la istorie pentru ca întregi capitole să fie ștearse din memoria umanității și, dacă s-ar putea, rasa albă să fie pedepsită perpetuu. În aceste condiții de atac agresiv la memoria națiunilor, spiritul național al unui popor, în speță al poporului român, se diminuează pe zi ce trece. Cauza? IMIGRAREA care duce la diluarea populației autohtone prin populații noi fără atașament față de istoria poporului recipient. România, de exemplu, „importă” anual cca. 20.000 de asiatici în timp ce încurajează „exportul” de români. (a se vedea „sparanghelul”). Că o paranteză aș sublinia asemănarea Franța – Germania-nazistă cu România – Germania de astăzi. În timpul ocupației Franței, nazismul lua cu forța francezi pe care-i ducea la muncă în Germania, lasând întreprinderile franceze să decadă prin lipsa forței de muncă. La cererea Germaniei hitleriste, guvernul colaboraționist de la Vichy a implementat acest gen de deportare și de pe teritoriul „liber”. Oare nu seamănă cu „operațiunea sparanghelul” executată la comanda Germaniei de guvernul „liber” al României? Un alt exemplu pe care ni-l amintește Istoria și ne învață de ce imigranții nu pot fi la fel de patrioți ca autohtonii. Prin 1939, Franklin D. Roosevelt remarca faptul că America, din cauza varietății de imigranți legați sufletește de țările de proveniență, se poate mobiliza foarte greu pentru întărirea industriei de apărare. EMIGRAREA TEMPORARĂ este o altă cauză a diminuării spirtului național. Acest tip de emigrare este un fenomen de masă în rândul tineretului puțin educat care trece printr-o școală românească în care educația patriotică lipsește cu desăvârșire. La întoarcerea acasă, peste pojghița abecedarului și a unor noțiuni uitate de gramatică, s-a așternut deja un strat mai gros de vopsea globalistă. PATRIOTISMUL este o temă care mi se pare important să fie dezbătută Astăzi, Președintele României condamnă xenofobia românilor. Oare, nu cumva, ceeace domnul Președinte numește xenofobie, este frustrare a românilor că mulți dintre conducătorii unor structuri de stat de altă etnie nu acordă nicio atenție evenimentelor de importantă capitală din Istoria României? În acest sens, avem recentul anonimat al Zilei Unirii sau opoziția atât a Președintelui cât și a UDMR pentru aniversarea Trianonului. Asemenea atitudine, duce la concluzia tristă că sentimentul național al românilor pare să difere de cel al altor minorități, minorități care se bucură de absolut toate drepturile românilor. Și, să nu uităm că vorbim de sărbători ale POPORULUI român din care fac parte TOȚI locuitorii acestui pământ. Sau poate cei care neagă, prin nerespectarea și neonorarea acestor aniversări simbol, doresc o Românie dezmembrată cum a fost până la 1918?