Să avem curaj!

1 Mai 2020 Mi-a fost semnalată o postare de pe blogul profesorului Valentin Naumescu, la care între timp mi s-a interzis accesul, din care redau: „Națiunea modernă este națiune civică, adică clădită pe conceptul de cetățenie, nu pe criteriul etnic. […] Nu vrem să ne întoarcem la secolele trecute. Separatismul pe criterii etnice este o idee retrogradă și a adus numai conflicte si subdezvoltare în istoria mai veche sau mai recentă a Europei.” „Națiunea modernă” care-și neagă rădăcinile etnice!? Să fie asta o nouă găselniță a progresismului, exprimată de domnul profesor Valentin Naumescu pentru a ne determina să aruncăm la lada de gunoi desueta națiune română, să ne negăm istoria, tradițiile, să nu ne știm rădăcinile, să fim doar frunze în vânt, cetățeni anonimi ai planetei.? Națiunea civică este o națiune fără părinți, o națiune fără trecut, o națiune fără viitor, o națiune în care sunt cultivate valori noi cu un surogat de morală și valori, pe care să se realizeze un om nou. S-a mai încercat formarea omului nou, iar încercările astea au eșuat lamentabil, lăsând în urmă generații debusolate și fără ideal. Regret, dar o asemenea națiune nu este națiunea părinților noștri. La întrebările retorice de mai sus, mi s-a repetat tranșant: „Națiunea modernă este civică, adică întemeiată pe conceptul de cetățenie, nu pe criteriul etnic.” și s-a continuat arogant: ”Atât și nimic mai mult”. Săracă este o astfel de națiune! Dacă singurul criteriu de definire al ”națiunii moderne” este cetățenia, oare cum se poate răaspunde la câteva întrebări care vin în mod natural. Cei cu multiple cetățenii sunt ”multinaționali”? Și dacă da, cărei națiuni moderne îi sunt loiali? Dispare ideea de patriotism? Cred că răspunsuri oneste, ca cele de mai jos, ar descifra esența conceptului progresist de ”națiune modernă”. – Va exista o singură națiune, națiunea universală prin eliminarea națiunilor și statelor naționale. – Va fi creat cetățeanul universal fără patrie, fără etnie, fără tradiție și fără valorile ”retrograde”, care vor fi înlocuite cu noile valori concepute în laboratoarele progresismului. Atacul împotriva națiunilor și statelor naționale devine tot mai dur pe zi ce trece, mergând până acolo încât oricine folosește cuvâțntul ”naționalism” sau se consideră ”naționalist” este supus oprobriului și este considerat pericol pentru societate. Naționalismul, în concepția progresismului, tinde să fie considerat ”crimă împotriva umanității”. Națiunea și statele naționale trebuie să dispară din memoria umanității în noua istorie a progresismului eliberator de conștiințe și de morală publică. Mai are cineva curajul să se declare naționalist în contextual atacului furibund al progresismului? Place sau nu, însuși Trump, Președintele Statelor Unite declara: “You know what I am? I’m a nationalist, OK? … Use that word. I’m proud of our country and I am a nationalist and it hasn’t been a word that has been used too much … I think it should be brought back.” Dar suntem suficient de puternici, de verticali și iubitori de neam și țară, sau plecăm capul și ne târâm supuși în fața obrazniciei și agresivității unora care-și vând conștiința globalismului și îndrăznesc să ne judece pentru că sufletul nostru aparține națiunii române? Să nu ne fie frică, să stăm drepți, deoarece naționalismul nu este o trăsătură de care să ne fie rușine, ci este calitatea predominantă a oricui își iubește națiunea și Patria!