Indolență parlamentară

27 Februarie 2018 Regret că în timp ce tineretul român de pe cele două maluri ale Prutului luptă pentru reîntregire, media românească nu catadicsește să scrie un rând despre aceste eforturi și despre simbolistica semnării de către localitățile din Basarabia a atâtor declarații de unire cu România. Oare pentru jurnaliștii ”implicați”, cât și pentru politicieni, ”Unirea” este un termen tabu, pe care nu au voie să-l amintească? Și nu numai media și autoritățile, dar și multe organizații ale societății civile din țară sau din diasporă se complac într-o stare de nepăsare față de fenomenul unionist, lăsând sarcina acțiunilor concrete pe umerii a două-trei organizații: ”Acțiunea 2012”, ”Tinerii Moldovei”, ”Blocul Unității Naționale”. Astfel, în diasporă se manifestă un fenomen de înăbușire a tendințelor unificatoare, prin înființarea unor organizații ale ”diasporei moldovenești” care resping identificarea cu diaspora românească și implicit resping ideile unioniste. Fenomenul acesta separatist a prins contur mai ales în Canada. Sigur, pe paginile de facebook unioniste ne mândrim că astăzi s-a ajuns la 60, mâine-poimâine la 100 de localități basarabene care semnează acte de recunoaștere simbolică a apartenenței la România. Dar acești primari sau consilii care și-au pus cu curaj semnătura, în pofida presiunilor neprietenilor României, trebuie să primească semne de susținere prin massmedia și prin încurajările autorităților de la București, nu să fie lăsați singuri. Există o listă de cca. 100 de parlamentari români care se intitulează ”Prietenii Unirii” și care ar trebui să-și dovedească această ”prietenie”, amintind permanent în cele două camere ale Parlamentului României și în nesfârșitele ieșiri la TV sau prin presă despre aceste acțiuni unioniste ale societății civile. Altfel, un Constantin Codreanu, va rămâne o floare rară printre reprezentanții parlamentari insensibili la cauza națională a Reîntregirii care este mai acută ca niciodată în acest an al Centenarului Marii Uniri. Actul Unirii este, în cele din urmă, un act politic care reflectă voința poporului, iar în Parlamente se află reprezentanții poporului. Dar oare, prin tăcerea lor vinovată, sunt aceștia reprezentanți ai poporului? Sau vor mai merita să fie votați la următoarele alegeri? Este momentul ca politicienii români să devină patrioți români și să se alăture poporului pentru a apropia, împreună, momentul Reîntregirii României.