Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 50,404 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Iulie 2017
    L M M M V S D
    « Iun    
     12
    3456789
    10111213141516
    17181920212223
    24252627282930
    31  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Reciprocitate

14 Ianuarie 2014

Legea RECIPROCITĂŢII

De la început, specific că mi s-a propus candidatura la europarlamentare pe un loc eligibil. Cum este normal, rămâne să analizez şansele, impactul şi abia apoi să decid.
În acest scop, am trimis celor interesaţi o listă scurtă de propuneri pe care aş avea intenţia să le înaintez în Parlamentul European.
Funcţie de răspunsurile primite voi putea evalua gradul de susţinere şi, implicit să accept sau să declin oferta.

Printre propunerile făcute se află şi Legea Reciprocităţii în relaţiile bilaterale dintre statele membre ale UE.

Pe scurt, o astfel de iniţiativă are în vedere situaţia în care o ţară introduce anumite restricţii faţă de cetăţenii altei ţări, caz în care acelaşi tratament intra automat în vigoare faţă de cetăţenii ţării iniţiatoare a măsurii discriminatorii.
Prin aplicarea reciprocităţii, se micşoreaza tendinţele derapajelor extremiste la nivel european.

Utilitatea unei asemenea legi se face simţită în urma unor discursuri xenofobe, anti-româneşti ale unor lideri europeni la adresa cetăţenilor români.
Sigur, aici pot exista discuţii mai extinse asupra cauzelor care au determinat aceste ieşiri publice, precum şi avansarea unor propuneri de soluţionare a cauzelor, dar importantă este reglementarea relaţiilor bilaterale intersatatale pentru protejarea cetăţenilor proprii.

Cel mai recent exemplu îl constituie propunerea eurodeputatului german Elmar Brok pentru amprentarea selectivă şi discriminatorie a unor categorii de români.
Premierul României a criticat dur poziţia germanului folosind nişte termeni mai puţin uzuali în relaţiile internaţionale. Şi acest fapt a dus la o reacţie iritată a preşedintelui Parlamentului European, dl. Martin Schulz, care şi-a arătat indignarea mai ales pentru folosirea termenului „nazist” la adresa unui compatriot al domniei sale.
Este ştiut că în Germania incriminarea de „nazist” echivalează practic cu o ofensă naţională.

Domnul Ponta a dat înapoi scuzându-se că nu ar fi înţeles că dl. Brok nu a avut în vedere amprentarea TUTUROR românilor.

Atâta doar, amprentarea unui cetăţean român sau a TUTUROR cetăţenilor români, tot discriminare anti-românească se cheamă.
Chiar dacă retractarea termenului „nazist” este necesară, criticarea atitudinii europarlamentarului german trebuie să rămână în picioare şi, mai mult, acesta ar trebui invitat de guvernul român să explice personal, nu prin intermediul preşedintelui PE, poziţia sa anti-românească şi să-şi ceară scuze faţă de poporul român.

Altfel, se pune întrebarea: „De ce primul ministru al României renunţă atât de uşor la apărarea drepturilor românilor pe plan internaţional?”
Să fie interese politice la nivelul familiei social-democrate europene, să fie insecuritatea politică a poziţiei de demnitar român, să fie subordonare absolută faţă de eurobirocraţii UE, să fie o renunţare a principiilor suveranităţii sau pur şi simplu o desconsiderarea a necesităţii afirmării şi apărării demnităţii naţionale?

Oricare ar fi motivaţiile domnului prim ministru, Legea Reciprocităţii, mai ales în contextul actualei ofensive anti-româneşti cauzate şi de alegerile europarlamentare, devine o necesitate şi ar trebui implementată, chiar unilateral, în România.

Să nu uităm că retorica anti-românească, mai ales în Germania, a luat în colimator şi politica României de acordare a cetăţeniei pentru românii din Basarabia, dând apă la moară cercurilor anti-româneşti şi anti-unioniste de la Chişinău.
Cu alte cuvinte, această retorică şi atitudine creează obstacole în politica de apropiere a celor doua maluri ale Prutului.

Relațiile din cadrul UE scot în evidenţă divergenţele ţărilor membre, accentuându-le şi amplificându-le izolarea naţională prin reducerea relaţiilor bilaterale dintre ele. Practic, aceste relații sunt reglementate şi controlate de la nivelul central prin aparatul birocratic de la Bruxelles.

Pentru ţara noastră, un asemenea control îl reprezintă relaţiile cu Basarabia şi cu românii de dincolo de Prut care au ajuns să fie aprobate sau criticate de tot felul de funcționari europeni sau de aiurea.
Tocmai de aceea, România trebuie să rupă, unilateral dacă-i nevoie, lanţul supercentralizat al relaţiilor UE care o izolează şi să denunţe etichetările şi impunerile contrare intereselor sale naţionale.

Iar Legea Reciprocităţii ar reprezenta o asemenea oportunitate şi o dovadă de autorespect pentru suveranitate.
O poate iniţia fie guvernul, fie europarlamentarii români actuali, sau poate unii candidaţi la europarlamentare o vor introduce în oferta lor electorală.

2 răspunsuri to “Reciprocitate”

  1. […] RECIPROCITATE […]

    Apreciază

  2. […] https://mipopescu.wordpress.com/6-legea-electorala/reciprocitate/ […]

    Apreciază

 
%d blogeri au apreciat asta: