Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 52,152 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Octombrie 2017
    L M M M V S D
    « Sep    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Casa bunicii

Casa Bunicii

Cazinoul de pe faleza Constantei, si Poiana, si …
Scotocind Internetul am dat peste imaginile atat de cunoscute, atat de banal de cunoscute incat nici nu-mi inchipuiam ca ma mai intereseaza.
Si brusc am realizat ca nu mai are rost sa revin acolo unde pentru mine nu mai este decat pulbere.
Ma gandeam sa rascumpar casa stramoseasca in care sa ma reintorc din cand in cand, poate chiar sa-mi petrec lungi perioade de timp cand voi ajunge la varsta bunicii.
Dar astazi am inteles ca totu-i praf. O lume a disparut, cu oameni, cu obiceiuri, cu traditii, cu pofta de viata.

Casa bunicii nu are numai farmecul copilariei, ea este locul inceputului de viata si sfarsitul unui stil de viata.
Vara la mare insemna Viata insasi, cu diminetile petrecute intre nisipul fierbinte si inotatul pana departe, hat in larg, cu masa de pranz la umbra castanului din curte unde trei generatii hohotind, vorbind in cor infulecau ardei copti, pui fripti, salate de rosii, dar ce nu era pe masa, oare de unde mai aduna mamaia ca sa ne sature pe toti si apoi hoinareala de seara pe faleza cazinoului, sau la restaurantele pline de muzica si veselia vacantei.
Si dupa masa, obositi de soare, de valuri si vant ne intindeam pentru un somn binefacator, iar in dulcea tihna ce se lasa in curte, unchii sau matusile sporovaiau incetisor despre toate si despre nimic la o cafeluta turceasca si la un serbet sau dulceata „de care vreti, de cirese amare, sau negre?”.
Odata cu mamaia, dar poate asa a fost sa fie in timpul care a venit, au disparut toate, s-au dus ca un fum. N-a mai ramas nimic, ce-i care nu s-au petrecut s-au imprastiat ba intr-un apartament de bloc, ba in California, ba in Germania, ba mai stiu eu unde i-a impins vantul. Sufletul casei n-a rezistat in fata noului val al schimbarilor si al instrainarii. A murit, sau l-au luat cu ei cei care i-au dat viata.
Daca m-as intoarce macar si pentru o clipa sa ascult linistea casei fara suflet si sa-mi simt singuratatea oftata si inlacrimata m-as transforma in pulbere, as dispare in neant.

Rezistati tentatiei de privi inapoi ne avertizeaza Ispirescu in a sa „Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”. Aceasta este filosofia profunda a supravietuirii, asa cum si Lot a supravietuit soatei sale care si-a intors privirea si a aramas impietrita pe vecie.
Am fost fericiti candva, undeva, cu cineva, sa nu ne mai intoarcem, viitorul este totusi inainte, chiar daca sufletul se topeste in lacrimile amintirilor.

Mircea Popescu
5 Martie 2003

Anunțuri

3 răspunsuri to “Casa bunicii”

  1. Traian Ioan said

    Câtă dreptate; cât Adevăr…
    Conştienţi de schimbările vremii, nu ne putem, totuşi, uita trecutul din care am învăţat să fim Români.

    Apreciază

  2. elia said

    Cu-adevarat aceasta este filozofia celui ce vrea sa supravietuiasca, totusi atat timp cat mai exista ceva care te leaga de satul natall, de casa parinteasca, merita sa te reintorci, Pentru mine casa parinteasca, e locul de unde-mi incarc bateriile, unde revin cu dor de fiecare data.

    Apreciază

  3. […] Casa bunicii […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: