Diaspora si Reintregirea

Societatea civila pentru reintregirea Romaniei

  • ACCESARI

    • 50,404 HITS
  • Flag Counter
  • ARTICOLE RECENTE

  • CALENDAR

    Iulie 2017
    L M M M V S D
    « Iun    
     12
    3456789
    10111213141516
    17181920212223
    24252627282930
    31  
  • ARHIVA

  • Top Posts & Pages

  • Diasporasi Reintregirea

Organizare politica

3 Iulie 2011

Organizarea politica a societatii civile

Miscare de reviriment national sau miscare nationalista?
Mi s-a sugerat sa nu mai insist pe ideea creerii unei „miscari de reviriment national” deoarece, desi ar fi necesara o organizatie care sa exprime idei romanesti, aceasta exprimare conduce lumea cu gandul spre miscarile extremist-nationaliste interbelice.
Voi incerca sa descifrez confuzia intre miscare nationala in care cred si miscarea nationalista in actualul context al unei Romanii membra a Uniunii Europene, a unei Romanii rupta in doua printr-un hotar artificial, a unei Romanii supusa din interior presiunilor de autonomizare / secesiune, a unei Romanii in care conducerea tarii face concesii unei minoritati de cetateni romani pe considerente etnice in schimbul unui support politic.
In cele ce urmeaza voi comenta o serie de aspecte, care ar putea fi dezbatute, dezvoltate si incluse in programul politic al unei organizatii a societatii civile care-si propune sa devina formatiune parlamentara:
1. Despre “atacul asupra valorilor europene”.
2. Despre “intransigenta religioasa”
3. Despre “intransigenta sexuala”
4. Despre “intransigenta etnica”
5. Despre integritatea teritoriala
6. Despre reprezentarea parlamentara

1. Despre “atacul asupra valorilor europene”
Exista voci in UE, cum ar fi cea a ministrului adjunct al afacerilor externe al Germaniei care condamna „atacurile asupra valorilor europene” din partea unor tari membre.
Despre ce fel de atacuri este vorba? Ei bine, „atacul” consta in afirmarea de catre tarile membre UE a propriilor valori nationale cum ar fi morala sociala traditionala, cultura nationala, afirmarea dezvoltarii istorice nationale, atasamentul la spiritualitatea si valorile crestine.
Dar care sunt acele „valori europene” in care nu se regasesc valorile create in secolele de dezvoltare si consolidare ale elementelor nationale si care-i explicatia acestor iesiri furioase la rampa?
Sa fie oare vorba de nesiguranta ca aceasta constructie politica a UE este prea fragila pentru a rezista fara un element unificator, mai ales in cazul unei Europe formata din natiuni atat de diverse cultural dar si cu relatii extreme de complexe stabilite in decursul dezvoltarii istorice?
Din nefericire, ideologii noii Europe doresc lichidarea traditiei, culturii si istoriei multiseculare a tarilor europene prin impunerea unor valori materialiste, opuse spiritualitatii crestine si traditiei nationale, ca elemente in jurul carora sa se restructureze o noua lume europeana si un om nou.
Putem vorbi de o “reincarnare” a materialismului dialectic marxist care a avut ca scop reeducarea individului pentru a crea de asemeni un “om nou”.
Grav este ca unele regimuri fara demnitate si personalitate pe plan international, isi arata obedienta fata de diverse structuri ale UE prin acceptarea neconditionata a acestor impuneri. De exemplu,in Constitutia Romaniei a fost introdus Art. 148(2): Romania care spune: “Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
In Anglia se dezbate in aceste zile propunerea ca legislatia UE sa fie aplicata in Marea Britanie numai daca nu vine in contradictie cu legile tarii.
Cata deosebire de comportament si de demnitate nationala.
Si atunci, se pune intrebarea:”Sa ne retragem din UE?” In niciun caz, istoria nu poate da ceasul inapoi si o Romanie izolata nu inseamna progres.
Un singur lucru insa se poate face, modificarea Art. 148(2) al Constitutiei stipulandu-se ca reglementarile comunitare se aplica pe teritoriul Romaniei (ca stat suveran si independent), daca nu vin in contradictie cu legile interne. Si in acest sens se poate face trimitere la precedenta creata de Anglia, alt stat membru al UE.
Aceasta modificare poate fi sustinuta de organizatia mentionata, deci poate deveni un punct din programul sau politic.

Dupa publicarea primei parti a acestor ganduri pe care am dorit sa le impartasesc cu cititorii blogului, mi s-a transmis un articol despre asa zisa “revolutie islandeza de catifea” fiind intrebat de ce nu m-am referit si la aceasta.
Am ramas nedumerit, deoarece n-am vazut legatura intre subiectul propus de mine, “miscare de reviriment national” si o miscare socio-economica, mai ales ca aceasta din urma a urmat sablonul altor miscari sociale de protest asemanatoare celor din Romania, Grecia, Franta, etc.
Nationalizarea celor 3 (trei) banci private ale unei tari cu o populatie cam cat a orasului Pitesti (318.000 la inceputul anului, ajunsa sub 302.000 trei luni mai tarziu prin emigrarea nemultumitilor) si cererea ca datoria catre investitorii financiari din Anglia si Olanda sa nu mai fie platita, seamana cu nationalizarea comunista din ’48. Pana la urma, tot FMI este solicitat sa ajute Islanda pentru iesirea din criza financiara.
Dar privind mai atent fenomenul, am descoperit ca Islanda care doreste afilierea la UE isi apara identitatea sa nationala si mostenirea culturala venind in contradictie cu iesirile isterice ale promotorilor unei “Europe unite (obligatoriu) spiritual” pe baza unei ideologii internationaliste nivelatoare. De amintit ca printre acesti noi ideologi se gaseste si Adrian Severin, autorul tratatului cu Ucraina prin care Insula Serpilor a fost cedata vecinului din Est care a mai inglobat niste teritorii romanesti lasate mostenire de invadatorul sovietic, respectiv sudul Basarabiei, Tinutul Hertei si Bucovina de Nord.
Ce vreau sa spun? Radioteleviziunea nationala a Islandei, RUV “by the terms of its charter is obliged to promote the Icelandic language, Icelandic history, andIceland’s cultural heritage.”  Pe romaneste, exista obligatia ca posturile publice sa promoveze limba, istoria si mostenirea culturala islandeza. Oare asa se intampla in Basarabia si in Romania cand vorbim de “DOUA state romanesti” si ne este frica sa abordam adevarul istoric al unei singure Romanii?

2. Despre “intoleranta religioasa”
Istoria populatiei de pe aceste teritorii, obiceiurile, traditiile si cultura isi au izvoarele de peste 2000 de ani in spiritualitatea si credinta crestina. Primii crestini au aparut pe vatra de formare a poporului roman prin botezarea populatiei de catre insusi Apostolul Andrei.
Triburile din Franta, de exemplu, au fost crestinate vreo 500 de ani mai tarziu, ungurii, care au napadit aceste meleaguri, abia dupa 1000 de ani, rusii cam tot pe atunci si lista poate continua cu multe secole dupa crestinarea stramosilor romanilor.
Iar urmasii celor care au asimilat mult mai tarziu o parte dintre valorile pe care poporul nostru le pastreaza de peste 2 milenii, se transforma in inchizitori pretinzand ca referirile la radacinile crestine constituie o forma grava de “intoleranta religioasa” prin care sunt atacate “valorile europene”.
Da, se poate spune ca este vorba de intoleranta religioasa, dar din partea ateistilor, ei fiind cei care ataca credinta majoritatii populatiei europene, ei fiind cei care combat moralitatea si spiritualitatea crestina, ei fiind cei care au subminat pana si Constitutia UE scotand din paginile acesteia referirile la radacinile crestine ale continentului.
Este oare Romania o tara crestina? Nu exista dubiu, dar atunci de ce nu indraznim s-o afirmam raspicat in legea fundamentala a tarii, Constitutia Romaniei, asa cum au facut-o ungurii?
De unde frica pentru reprezentarea simbolului crestin al Crucii in locuri publice? Poate deoarece crestinismul majoritatii populatiei te invata sa-l iubesti pe aproapele tau, sa spui adevarul si sa te comporti ca OM nu ca fiara fata de semenii tai?
Este oare interzisa in Romania practicare cultelor religioase, sunt interzise sinagogile, moscheele, bisericile catolice, protestante sau de alta denominatie? Nu, hotarat, nu. Deci, unde este intoleranta religioasa, domnilor ateisti care interziceti referirile la religie in spatiul public?
Sigur, Romania este un stat secular in care Biserica este despartita de Guvernare si in care legile oamenilor sunt ale oamenilor, nu ale lui Dumnezeu. Dar legile oamenilor daca nu au macar o farama de spirit sfant pot transforma convietuirea oamenilor in iad.
Odata clarificat acest aspect, ma gandesc ca Miscarea de Reviriment National actionand ca organizatie politica a societatii civile, odata ajunsa in Parlament, va putea sa ceara ca in preambulul Constitutiei Romaniei sa fie stipulate doua elemente definitorii ale statului:
– Romania este o tara a carei dezvoltare spirituala si culturala are la baza traditia si religia crestina existenta pe teritoriul actual al Romaniei de peste 2000 de ani.
– Romania este o tara seculara, iar religia crestina este religie nationala.

3. Despre “intoleranta sexuala”
„Arhitectii” unei noi lumi fara traditie si cu o morala opusa moralei europene creata in peste 2000 de istorie si dezvoltare culturala incearca sa distruga valorile familiei asa cum le concepe poporul nostru, dar si marea majoritate a popoarelor europene.
Familia bazata pe casatoria intre barbat si femeie, considera a fi celula societatii atat de morala crestina cat si de morala sociala a popoarelor europene se gaseste sub asediul libertin al fortelor care incearca sa-si impuna “revolutia sexuala” si care infiereza ca “intoleranta sexuala” apararea valorilor sociale si crestine in aceasta directie.
Sunt homosexualii condamnati pentru obiceiurile lor contrare moralei majoritatii populatiei? Desigur ca nu, dar este condamnabila lipsa lor de morala, lipsa de decenta, ultragiul exprimarilor sexuale contra firii in public chiar in fata copiilor sau altor categorii care se simt ofensate de asemenea manifestari publice.
Familia bazata pe casatoria intre barbat si femeie este chezasia procreerii si dezvoltarii natiunii, deci reprezinta motivatia cea mai importanat ca aceasta uniune naturala sa fie protejata de un stat care are grija de viitorul poporului sau.
Miscarea de Reviriment National ar trebui sa sustina introducerea in Constitutie a unui articol care sa stipuleze:
– Institutia familiei consta in uniunea dintre barbat si familie.

4. Despre “intoleranta etnica”
Unul dintre paradigmele atacurilor anti-romanesti este asa zisa “intoleranta etnica” a romanilor.
Aceste acuze vin tocmai din teritoriile romanesti aflate in centrul Transilvaniei (Covasna-Sovata-Mures) unde populatia majoritara este cea maghiara si sunt proferate fie de membrii UDMR organizatie parlamentara si guvernamentala, fie de grupari ale societatii civile revansarde maghiare care isi propun un program de “purificare” etnica a acestor regiuni.
Printr-o desantata propaganda sovina acestea cer nici mai mult, nici mai putin ca limba populatiei majoritare (maghiare) sa devina prima limba de comunicare si implicit oficializarea obligatiei ca orice locuitor al regiunilor respective s-o cunoasca daca doreste sa ocupe o functie publica (inteleg prin asta si a administratiei locale).
Despre intoleranta etnica a minoritatii maghiare aflata fara intrerupere la conducerea statului roman de peste 20 de ani, prin intermediul organizatiei sale representative UDMR pledeaza si faptul ca parlamentarii acesteia cer cu vehementa ca Art. 1 din Constitutia Romaniei sa fie modificat in sensul ca definitia de “stat national” sa fie schimbata in “stat multinational”, desi peste 89% din populatie isi declara identitatea romaneasca.
Afara de manifestarile ostile pe plan intern, reprezentantii UDMR isi extind politica sovina si pe plan international, cautand support atat la statul vecin, Ungaria cat si in Consiliul Europei prin vocea unor reuroparlamentari romani care reprezinta … tendintele anti-romanesti.
Astfel, Laszlo Tokes ales vicepresedinte in Parlamentului Europei la propunerea europarlamentarilor din Ungaria si cu sprijinul europarlamentarilor parteneri de guvernare face presiuni pentru crearea unor regiuni autonome pe criterii entice.
Primind replica pe masura din partea presedintelui comisiei de politica externa a Senatului, Titus Corlatean, sustinut de presedintele in exercitiu al Consiliului Europei, UDMR si-a schimbat tactica proiectand un plan de regionalizare a Romaniei cu o zona compacta maghiara, sambure al unei autonomizari de facto pe criterii entice si pas important pentru implementarea in Romania a scenariului cunoscut din Kosovo. Si paradoxal, acest plan se bucura de support atat de la Cotroceni cat si din Piata Victoriei.

Asemenea insistente provoaca frustrarea populatiei romanesti si incita minoritatea maghiara din Romania pentru producerea de incidente si provocarea unei stari de conflict capabila sa degenereze intr-un nou Kosovo.
Fata de aceasta situatie, in care organizatia unei minoritati nationale de numai cca. 6% din populatie ajunge sa dicteze viitorul Romaniei prin santajul politic al sustinerii unui partid de guvernamant minoritar, trebuie sa i se opuna politic o organizatie politica a societatii civile romanesti care sa-si ocupe si ea locul pe bancile Parlamentului.

Un răspuns to “Organizare politica”

  1. […] Organizare politica […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: