Reprezentare colectivă

25 Iunie 2020 Consiliul Mondial Român a fost conceput ca o ”umbrelă” de organizații pentru a avea un rol de reprezentare în dialogul instituționalizat cu agenții și instituții naționale sau internaționale. Numele de ”consiliu” a fost special ales pentru a sublinia rolul de organism atât de consultare între organizațiile membre, cât și de luare colectivă a deciziilor. Acest mod de reprezentare unitară a funcționat bine în relațiile cu administrația României în primii ani. Ulterior, ca urmare a dispariției unora dintre organizațiile membre, rolul de reprezentare colectivă s-a diminuat și a crescut rolul membrilor individuali. Astăzi se observă că eforturile singulare ale unor organizații pentru reprezentarea comunităților din vecinătatea apropiată României rămân fără efect în relațiile cu autoritățile române. Și în acest timp, statul maghiar se dovedește extrem de eficient printr-o politică, uneori agresivă, în susținerea elementului propriu național din comunitățile din jurul Ungariei, profitând și de existența unor organizații consolidate ale etnicilor maghiari din respectivele zone. Pe de altă parte, în Ucraina, politica de deznaționalizare a românilor devine tot mai radicală fără a se constata reacții de contracarare din partea statului român. România ezită să întreprindă măsuri similare de susținere a românilor și românismului în zonele din jurul granițelor, inclusiv din regiunile rămase în afara teritoriului de stat prin raptul făcut de sovietici. Semnale în acest sens sunt trase de diferite voci singulare ale unor organizații din zonele respective și se regăsesc mai mult în informațiile unor publicații On-line (Romanian Global News sau InfoPrut). Față de nepăsare guvernamentală, este nevoie de o presiune permanentă din partea societății civile pentru ca autoritățile române să-și înțeleagă datoria de a susține, prin acțiuni corespunzătoare diplomatice și economice, sutele de mii de români aflați astăzi sub pericolul deznaționalizării din Bucovina, Transcarpatia și Bugeac (Basarabia de Sud) sau din alte zone limitrofe țării. De aceea, pentru coagularea eforturilor singulare într-o formă instituționalizată de reprezentare, organizațiile comunităților respective sunt invitate să ia în considerare propunerea CMR de a deveni membre ale Comitetului Director al CMR. În cadrul Comitetului vor fi discuta situațiile apărute, vor fi propuse soluții, se vor lua decizii prin majoritate și vor fi reprezentate interesele comunităților românești în relațiile instituționalizate cu autoritățile statului român, eventual cu autoritățile statelor în care se află respectivele comunități. Este de presupus că un organism instituționalizat unit al societății civile poate avea un impact mai mare asupra factorilor de decizie guvernamentali decât încercările și eforturile unor organizații care acționează singular.