Ultimatumul Rusiei

Dmitri Rogozin trimisul presedintiei ruse in Transnistria mareste presiunea asupra Chisinaului pana la limite care vor conduce la activarea supapei de siguranta care este lichidarea granitei de pe Prutului. Pe scurt, conditiile sine qua non ale lui Rogozin, care reprezinta ultimatumul rusesc, sunt: 1. Recunoaşterea Transnistriei drept parte egală în dialog ca o conditie prealabila pentru conciliere.  2. Viitorul stat comun se va forma doar în baza unei federaţii sau confederaţii. 3. Recunoaşterea rolului Rusiei drept UNICA TARA deţinătoare a AUTORITATII POLITICE si COERCITIVE în această regiune si renunţarea la rolul de mediator pentru alte ţari. 4. Clarificarea poziţiilor şi concretizarea cauzelor care au condus la tragedia care a avut loc 20 de ani în urmă, deoarece la Tiraspol nimeni nu a uitat despre evenimentele de pe Nistru. 5. Crearea unor condiţii economice pentru supravieţuirea economică a ambelor maluri ale Nistrului. 6. Renuntarea oficialitatilor de la Chisinau la identitatea de romani. Descifrarea acestui „cod” este relativ simplu, mai ales ca Rogozin nu-i foarte subtil si loveste in forta in fara manusi. Aceste conditii explicite incep sa dea contur interpretarilor din analiza exprimata in articolul anterior: „Moscova impinge Basarabia spre Romania„. Punctele 1 si 2 sunt legate ombilical si clarifica ideea de statut pe care Rusia il vede pentru viitorul Republicii Moldova, acela de Confederatie Moldoveneasca. Este mai convenabila aceasta forma in care fiecare parte isi poate avea guvernul sau local. In plus, se creeaza premizele pentru o viitoare inglobare a asa zisei Moldove de Vest care in conceptia moldovenistilor ar insemna o refacere a Moldovei Mari. Asa s-a intamplat cu crearea initiala a RSSM din Transnistria cand Basarabia era parte componenta a Romaniei. Deci, Rogozin, ameninta indirect Romania cu dezintegrarea. Punctul 3 este cel mai agresiv si dovedeste clar ca Moscova doreste transformarea Confederatiei Moldova intr-o noua gubernie, in care Rusia sa aiba rolul de tara guvernatoare care sa dicteze politica si sa pedepseasca eventualele devieri ale Chisinaului de la orice hotarare politica ruseasca. Rusia va hotara care vor fi si relatiile internationale pe care Chisnaul va avea dreptul sa le intretina. Acceptarea punctului 4 va conduce la incriminarea veteranilor razboiului de pe Nistru. Eventual, masurile coercitive de care vorbea Rogozin la punctul 3 vor fi aplicate, ca exemplu, tocmai acestor veterani, dar si celor, care nu se vor declara moldoveni, conform punctului 6. In sfarsit, punctul 5 inseamna ca Rusia este convinsa ca Tansnistria nu poate supravietui fara Basarabia, in timp ce Basarabia, nu numai ca va supravietui, dar va progresa in cadrul Romaniei si implicit in cadrul UE. Tocmai de aceea Moscova va face presiuni insurmontabile pentru incorporarea confederatiei pe care o preconizeaza pentru a reintra in spatiul euroasiatic. In concluzie, Rusia vrea sa restabileasca vecinatatea agresiva cu Romania si cu spatiul UE, respectiv sa transforme Prutul in „linia frontului” cu NATO. In aceste conditii, atat autoritatile de la Chisinau cat si cele de la Bucuresti trebuie sa-si defineasca urgent directia actiunilor de aparare a intereselor nationale. Tocmai de aceea, merita salutat pasul important al semnarii astazi, 20 Aprilie, la Chisinau, a acordului militar intre Chisinau si Bucuresti. Ramane ca si diplomatii de la Chisinau si Bucuresti sa-si coordoneze si sa-si integreze politicile diplomatice.